Multumesc!

Inca o voce, inca o opinie si multe, multe ganduri.
Incepand de astazi imbogatim repertoriul - intregim lotul!

Multumesc Gea!

Welcome to the jungle

We got fun 'n' games...
Dar mai mult de atat, avem animale. Animale pe doua picioare, cu animale pe patru picioare, cu paraziti pe... 1, 2, 3 eh, mai multe picioare. Nu-i de ajuns ca Bucurestiul e o jungla din ce in ce mai populata de urangutani indobitociti, dar a ajuns sa fie teritoriul absolut al cainilor vagabonzi. Nu este intentia mea sa-mi exprim ura fata de comunitari, javrele cu coltii ranjiti nu au nici o vina. Fac ceea ce este in natura lor: mananca ce apuca, se bat, isi apara teritoriul (cum sa le explicam ca nu e al lor?) si fac pui. Again and again and again. And again.
Postul asta a pornit de la o scena vazuta de dimineata: vreo 5 dulai aciuati pe langa blocul vecin isi urmau protectoarea, baba singura, adusa de spate si frustrata de viata, intr-o intersectie. Apare intrusul, un amarat de caine cu coada (deja) intre picioare, si incepe distractia. Dulaii se reped in strada dupa potaie, gingii dezvelite, latraturi furibunde, schelalaituri disperate, frane bruste, trafic blocat, lume nervoasa, una bucata eu cu genunchii cam tremurand. Din cauza frigului, evident.
Nu visez noaptea la eutanasierea javrelor (dupa cum am vazut pe un blog dedicat fix acestui aspect al iubitei metropole), dar imi doresc ca idiotii care se declara iubitori de animale si le scot de la ecarisaj pentru a le da drumul inapoi pe strada sa-si dea seama de consecintele actiunilor lor si sa-si asume responsabilitatea pentru animalele alea. Adica, mamaie, vrei sa nu-l faca sapun? Excelent! Ia-l acasa. In casa. Pune-i zgarda si lesa cand il scoti la plimbare, hraneste-l in fiecare zi, vorbeste cu el. Ajuta-l. Nu lasa animalul pe cale sa se salbaticeasca in jungla asta plina de masini si oameni cu piciorul nervos. Nu-l lasa sa-si caute singur de mancare prin gunoaie si sa doarma pe canal cand sunt sub 0 grade afara. Daca vrei sa fi milostiva, fa-o pana la capat. Daca nu esti in stare, mai bine uita-te la o telenovela, stai la o barfa, croseteaza un soson. Iar data viitoare cand vezi la actualitati un reportaj despre eutanasierea cainilor comunitari, gandeste-te la persoanele atacate de-alde bobita, fetita & co., persoane care poate n-ar fi patit nimic daca unii dintre noi ar fi facut ce trebuia.

Playlist of the week

Pentru ca saptamana asta incepe chiar miercuri, astazi, pentru mine, playlistul o sa fie ceva mai scurt. A se asculta cu deosebita atentie si a aprecia vocea lu' doamna de la n.o.h.a.

1. Kaiser Chiefs! - Ruby (ruby ruby rubeeeeey!)
2. N.o.h.a. - Gipsy Valley
3. Massive Attack - Teardrops
4. The Killers - Uncle Johnny
5. The Kooks - Shine on
6. Silverchair - Tomorrow

Inspiratie la Victoriei

Are vreo 22-23 de ani. Jeansii sunt 'deja murdari', cumparati de la Pull and Bear, se vede logo-ul discret, unde pe cracul drept. O camasa Polo, gri, cu trase, o poseta-postas albastra agatata pe spate. Parul ii este rascolit de masa de aer impinsa de metroul care tocmai ce vine in statie. Castile albe cu marginea gri - inconfundabile -, 2 bratari de piele la mana stanga si un pierce in spranceana. Coafura nu are nicio legatura cu ceea ce noi, muritorii de rand, cunoastem despre par. Este ba spicuit ba prins in 'codite' atent aranjate. Intra in metrou, se aseaza pe un scaun chiar langa mine. Isi scoate iPod-ul Classic 30/80 GB din buzunarul din fata al pantalonilor, roteste clickwheel-ul de doua ori spre stanga, apasa 'centrul', selecteaza litera 'K' - Kaiser Chiefs. Asculta 'Oh My God' cu o miscare ritmata a mainii stangi si a capului. Nu isi ridica privirea din pamant decat pe la Universitate si acolo o tintuieste spre o 'harta' a metroului - dar nu ii trebuie, o stie prea bine -
Fac un pariu cu mine - daca il intreb ce a fost primul: oul sau gaina, imi va raspunde ca, desi a fost de fata, nu a fost prea atent asa ca nu imi poate spune cu precizie /:)
Coboram amandoi la Unirii, la iesirea dinspre magazin se intalneste cu Ea.
Ea are vreo 18-19 ani. Este un curcubeu. Are colanti negrii si o fusta de bumbac? multicolora, un tricou verde-praz :)) si o esarfa, iarasi, multicolora, in jurul gatului. Poarta ochelari de soare ce ii acopera 1/4 din fata, castile albe in urechi - nu stiu ce asculta dar am o convingere ca este vorba despre N.O.H.A. -.
Se intalnesc, asadar. El o saruta lung, apasat. Ea inca are castile in urechi. Pleaca amandoi spre magazin, tinandu-se de mana si privind de sus muritorii de rand.
Ei sunt oul, respectiv gaina.

Nu stiu ce m-a apucat sa postez asta. Poate ceva legat de afirmatiile unui amic, cum ca oamenii abuzeaza de 'masca sociala' pana in punctul in care devine un element anti-social. Asta este perspectiva din care ii priveam pe copii astia doi. Mi-au atras atentia prin incercarea lor de a nu atrage atentia, incercand sa se 'ascunda' in urban, in oras, in multime, in gri si in culoare.

_______________________________________

Statisticile imi spun ca sunteti cativa (putini, ce-i drept) care revizitati blog-ul asta zilnic.
Celor care doresc sa contribuie cu materiale sau sa scrie aici va rog sa va faceti auziti prin e-mail.
Facem un id google si puteti posta oricand.

Multumesc.

In... credibila inspiratie, dom'le...

Am luat o pauza de o saptamana. O saptamana fara sa zambesc, fara sa scriu si fara sa citesc. A fost frumos, a facut toti banii! Vinerea trecuta, intorcandu-ma pe 5(6) carari catre casa, dintr-o aventura bahica intr-o crasma de prin centru, am observat 3 lucruri. Desi concentratia de sange din alcool era muuult sub pragul minim stabilit de lege, am reusit sa fiu de-a dreptul impresionat de cele 3 lucruri observate:

1. In Expirat, un domn vorbea la telefonul mobil, undeva aproape de baie (ca sa fie auzit, banuiesc). Tinea telefonul ostentativ, la vedere si se agita in dorinta de a atrage atentie. De la vreo 2-3 metri identificai dispozitivul ca fiind un iPhone. De la apropiere realizai ca este, defapt, un HiPhone - copie chinezeasca, de 400RON, cu un ditamai "H" desenat pe spate, in locul marului de Cupertino. Asadar, HiPhone vrea sa fie iPhone.

2. M-am urcat intr-un taxi, o Dacia Solenza, si am observat initial cum ca masina avea 3500km rulati, conform indicatorului de bord. L-am intrebat pe sofer daca masina este noua, mi-a spus ca, defapt, 'ceasurile' de bord sunt luate de pe un Logan. Mi-a specificat ca era vorba despre modelul 'ala scump, de 105 cai putere'. Asadar, Solenza vrea sa fie Logan.

3. Ajuns in fata blocului, am observat parcata o masina argintie, un Fiat Punto (cred) pe parbrizul carei 'trona' un colant pe care scrie "Toyota Yaris". Masina avea numerele de inmatriculare B - xx - YAR iar pe unul din geamurile lateral-dreapta un sticker 'YarisClub.com'. Asadar, Punto vrea sa fie Yaris.

Tara trista punct RO

Astazi este 4 Iulie. Ziua Americii, Ziua Independentei...
Descriere: Focuri de artificii pretutindeni, familii reunite, gratare, bere, spumant, melodii vesele, sentiment inaltator atunci cand din boxe urla 'The Stars and Stripes', Frank Sinatra si New York-New York, rasete, zambete, priviri, fericire... Si astea in Romania, intr-o comunitate de ~400 americani si canadieni.

Astazi este 1 Decembrie. Ziua Nationala a Romaniei.
Descriere: Parada militara, coroane de flori aduse la mormintele eroilor natiunii, jertfe, jale, amintiri din pragul unei revolutii, memorii despre lupte seculare, fete incruntate, romante ascultate in surdina, un drapel ridicat in ceata si coborat, in berna, la apusul timpuriu al soarelui. Jertfe peste jertfe. Revolutii si rascoale. Durere, plansete, razboaie, regimuri dictatoriale si totalitatare. Remember-uri, 'Desteapta-te, romane!' cantat de fanfara militara si capetele plecate, in ploaia sau ninsoarea inceputului de iarna grea si rece.
Imnul national spune totul: 'Desteapta-te, romane'. Asta sunem. Un popor de adormiti, cuceriti si asupriti. Oameni haituiti, legati in lanturi, sangerand aspiratia spre libertate, cu vointa ingenucheata, cu femeile futute si copii ucisi, cu fantanile otravite, cu dusmani de moarte, cu lupte si razboaie. Fara zambete.

Culorile

O sa-l 'citez' pe motanes, asa cum remarca intr-un post de prin barlogul sau.
Noi, barbatii, vedem lumea in vreo 16 culori, ca setarile video default din Windows 9x.
Femeile traiesc in culori, parca pentru ele s-a inventat curcubeul!

*Got it, honey? :D