O ultimă...

Genericul anului 2008. Așa cum l-am trăit. Versurile-mi transpun trăirile mai bine decât mii de pagini de relatări:


Celor ce mă citesc, celor ce îmi împărtășesc gândurile și celor ce îmi sunt alături, La mulți ani!

Lucruri bune despre un provider de interneți

În ultimele 2 săptămâni port discuții interminabile cu un provider de internet pentru ceva servicii speciale. Situația se prezintă în următorul fel: am cumpărat domeniu, vreau să găzduiesc un site și acest blog pe un server propriu (care face gălăgie într-o debara din a mea casă), am DNS-ul meu pe o mașină ce ține companie serverului din cămară. Totul frumos până aici. Am făcut niște calcule relevante la trafic și lățime de bandă și am cerut respectivului provider un 4 Mbps up/down garantat, FTTB (Fiber to the Beneficiary). Le-am făcut clară dispoziția de a plăti abonamentul lor extra-scump. Au fost și ei de acord pentru că, deh, le dau bani. Însă ne-am lovit de ceva probleme...tehnice. Eu doresc 2 fibre (up/down nebalansat, cu BGP pe al meu server) până în debara. Și doresc acele fibre băgate în echipamentul meu, ce știe conexiuni pe fibră optică pe lângă multe alte lucruri. Providerul respectiv mi-a spus, ok, facem, venim cu fibra la clădirea dvs., doar că nu suntem de acord să folosiți echipamentul propriu. Vă vindem două media convertere și plecați cu cablu STP către echipamentul dvs. Cele 2 media-convertere costă 220 euro fără TVA.
Am rămas un pic interzis. Uat ză fac, băi providere. De ce căcat să-ți dau 220 euroi fără taxe pe drăcoveniile alea dacă le am deja, pe ale mele?!? Răspunsul lor a fost unul demn de Stan și Bran: pentru că echipamentul dvs. nu este omologat de noi și nu putem garanta funcționarea! Deși nu le-a cerut nimeni să-mi garanteze funcționarea, deși sunt dispus să renunț la suport tehnic, deși echipamentul lor este făcut de același producător ca și echipamentul meu, deși modul de funcționare și configurare este identic, ei vrea bani. 220 euroi fără taxe și nimic mai mult.
Am stat și judecat problema și am ales să îi refuz domenște, ca un om cu maxim bun simț: plecați futu-vă rasa-n cur de jigodii, mă piș pe serviciile voastre și mă duc la ăilalți, concurența! Că ăia mă lasă să-mi folosesc echipamentele!
Așa că intru în noul an cu dificultăți de natură tehnică...

Despre 365 de zile

Un an așa cum l-am meritat. Astrele nu-mi spun nimic, destinul și alte asemenea sunt apucăturile lui Neti Sandu, nu ale mele. 365 de zile în care am clădit imperii, am incendiat câmpii, am urcat munți și am coborât nesfârșite văi. L-am trăit doar așa cum am vrut, până acum. Măreția celor făcute îmi aparține în apreciere, așa cum vouă vă pare banal. Am început o carieră, am început să creez, am început să cred în mine. Am făcut greșeli, am făcut adevăruri, am fost mințit, am mințit. Am creeat și pasiune acolo unde nu era decât pustiu, am omorât părți ce nu se regăseau în realitate. Am rămas alături de fantoma mea prea-iubită, ba chiar am întâlnit-o într-o cameră de hotel... Mi-au fost casă pe rând, pensiuni, hoteluri și drumuri. Au fost accidente, au fost și lucruri previzibile. Am plâns, am și râs. Am ascultat, am fost ascultat. Am schimbat ceea ce am crezut că nu-mi mai este de folos cu stări, fapte și lucruri pe care acum, în al doișpelea ceas le găsesc utile. Am început să scriu aici, pe blogul ăsta, și mi-a plăcut. Pentru că am cunoscut ideei, oameni și stări. Chiar și la distanță. Mi-am plimbat fantomele nopți întregi prin București. Le-am îmbătat cu ceva nemurire și un pic de alcool. Mi-au fost companie oameni deosebiți dar și oameni ca mine, comuni. Am schimbat radical, cu 180 de grade, felul în care văd ziua de mâine. Am ajuns să nu o mai văd ci să o simt.
Vă mulțumesc. Vouă, celor care mi-ați fost alături și mai ales celor ce nu mi-ați fost companie. Nu -mi voi face promisiuni pentru următoarele 365 de zile. Însă le voi trăi ca pe cele trecute.

Crăciun fericit, oamenilor mei!

Și doresc să vă atrag atenția asupra unor aspecte deloc ortodoxe și prea puțin creștine:
1. Gizăs Craist a fost născut în iulie, nu în decembrie.
2. ”Nașterea virgină”, deși extrem de rară este plauzibilă, atunci când o mutație survenită celulei-ou provoacă o eliberare de calciu și zinc, în cantități mari. Acești doi acceleratori naturali pentru procese electrice, pot duce la o fecundare în absența spermatozoidului.
3. Biserica Română a câștigat anul trecut peste 25 de miliarde lei vechi odată cu sărbătorile de iarnă. 25 de miliarde. Câți dintre voi au avut acces la asemenea sume?
4. ”Spiritul Crăciunului” este marcă înregistrată a The Coca-Cola Company, în S.U.A. Această asociere de cuvinte nu exista până acum 75 de ani. Așadar, voi ce cuprinși de spiritul crăciunului, vă rog, beți Pepsi.
5. Obiceiul sacrificiului animal, mă refer la porcul hăcuit în Ajun, este unul păgân ce datează 2600 îHr.
6. An de an, după sărbători, fondul silvic natural scade cu aproximativ 7%. Un brad comun atinge 1.6m înălțime în aproximativ 10 ani. Calcule, cineva?
7. Excepție de la cele scrise, celui care sărbătorește în sînul familiei, celui care se bucură pentru că-și bea șprițul de seară cu prietenii, cinste lui/ei! Celor care-și asumă ”Spiritul Crăciunului” doar pentru un spectacol gratuit și grotesc cu colinde, mese bogate, brazi înalți -plini de decorațiuni tâmpite-, celor care fac din sărbătoarea asta un motiv suficient pentru profit, orice fel de profit... sper să vă fută Moș Crăciun în cur!

Hai Merry Christmas.

Spiritul și șprițul

O întrebare scurtă:
Vouă, celor ce sunt departe de casă de sărbători: De ce vă întoarceți acasă? Ce sufletul meu vă face să vă mișcați cururile câte 50-100-200-500km prin țară?
Aștept ceva răspunsuri, sunt foarte curios.

Housekeeping

N-am mai scris în ultimele câteva zile pentru că foarte multe lucruri mărunte m-au ținut ocupat, departe de blogul ăsta. În același timp am prevăzut și câteva mișcări administrative:
-ZâmbeteGri va avea, în sfărșit, domeniul binemeritat. Așa că, upon further notice, ne vedem la zambetegri.ro
-Mut blogul pe o platformă WP, lucru care durează. Pentru că vreau template-ul optimizat, vreau și ceva SEO pe domeniu, vreau să mut toate articolele, să reușesc parallel-posting și aici și pe noul blog, cel pe wordpress. O listă lungă de dorințe, un singur moș crăciun ergo multă muncă. Așa că, până când n-o să reușesc măcar o parte din lucrurile astea, ne ”vedem” mai rar!

Review plătit de Microsoft :)

...pentru că PMP-ul ăsta este atât de bun încât orice review poate părea ”sponsorizat” de producător!
***
Poze. Băi, o singură poză și aia sugestivă pentru apucăturile mele :)

(click pentru erecție)

Așadar, dragii moșului. Avem de-a face cu una bucată Microsoft Zune 30 Gbytes, dark-amber, ca să fiu mai precis.

1. Aspect, construcție: Este mare. Mare și butucănos. Lățimea și lungimea player-ului sunt identice cu cele ale unui iPod Classic însă grosimea este apreciabil mai mare (14mm Zune vs. 9mm iPod). Deși pare greu la prima vedere, jucăria se laudă cu o greutate de 141g ceea ce îl plasează în categoria gadeget-urilor ce pot fi cărate în buzunar fără prea mare bătaie de cap. Ca și comparație, iPod-ul Classic 80Gb are 139g. Dacă p-ăla îl ții în buzunar, cu siguranță și Zune are loc! Materialele folosite pentru carcasă sunt de foarte bună calitate, la exterior un plastic-organic, așa cum îl laudă tata Bill la ei pe site, ce dă senzația de ”good-grip”. Nu există părți metalice la exterior. Ecranul este protejat de un plastic foarte solid, scratch-proof pe bune (testat involuntar cu cheile de la birou). Sub ecranul de 3” despre care o să vă povestesc ulterior, stă un jog-dial în 5 direcții, fără suport tactil de vreo formă. Stânga-Dreapta, Sus-Jos, Centru. Jog-ul este flancat de un buton ”Back” cu o denumire ce sugerează funcționalitatea, iar în dreapta un simplu buton Play/Pause. Controlul volumului audio se face în 20 de pași prin tastele direcționale. (un minus aici, doream taste de volum dedicate). În partea de sus există una bucată jack audio 3.5 stereo și un buton-culisant ce permite blocarea tastelor împotriva apăsărilor accidentale. Partea de jos a player-ului știe o mufă proprietară pentru alimentare/date/TV-Out. (încă un minus, doream un cablu mini-USB standard dar, deh, cred că era greu să transmiți și semnal TV-out pe cei 5 pini USB). Per total, construcție 9.5 / 10 și aspect 9 / 10

2. Hardware și Software - Platforma este bazată pe un kernel Windows CE 5.0 deasupra căruia zace interfața Zune și interfața XNA responsabilă pentru jocuri. Procesorul este un Marvell PXA la 526 Mhz, ajutat de 64 MB RAM și 256MB ROM pentru XNA. Decodificarea audio precum și amplificarea pentru căști este susținută de un AIO Chip Wolfson W8471X, singurul DAC portabil certificat THX :) Specificațiile sunt uimitoare, mai ales pentru audiofilul din mine: SnR : 110db, separație între canale variabilă, mai mare de 80db și o putere de ieșire susținută de 800mW / canal, în 16 ohmi. Adică suficient cât să-ți împrăștie prin timpan căștile alea albe, de la aipod :D
Software-ul Zune este în principiu ok. Ușor de folosit, fără doar și poate intuitiv, fără pic de grafică, icoană sau mai știu eu ce gimmik. Animații basic într-un meniu text. Atît. Este, astfel, de vreo 394238493 de ori mai ușor să trec de la un artist la altul fără să schimb meniul pentru că partea de sus a ecranului și scroll-ul pe orizontală mă lasă să aleg cantautorul iar scroll-ul vertical, melodia acestuia. There you go Apple, this is how you should do it from now on! Problemele software-ului nu sunt prezente pe dispozitiv ci pe calculator, din păcate. Fratele mai mare al Zune-ului de pe player, denumit sugestiv... Zune, se regăsește pe PC în ceea mai idioată manifestare cu putință. O aplicație de tip Media Center cu care pot sincroniza filme, muzică, poze, podcasturi și altele pe player. Și atât... Nu știe CD-Ripping, DVD-Ripping, habar n-are ce-i ăla Youtube etc. Știe doar să ia mp3-ul X și să-l arunce pe Player. Bineînțeles, mă lasă să folosesc Zune Marketplace pentru a cumpăra muzică DRM. Dar nu voi face asta :))
Per total, a fost o experiență neplăcută să rippuiesc un CD audio cu un utilitar extern, în format .wav, pentru a-l comprima WMA Lossless cu Windows Media Encoder ca abia după acest greoi proces, să pot arunca cu The Killers pe mp3 player. Alternativă la Zune nu există, din păcate. Dispozitivul nu folosește acces MTP așa că nu va fi văzut ca HDD extern de către sistem de operare. Protocolul de comunicare cu gazda este proprietar Micromoale și așa va rămâne. Așadar, maaare minus la iTunes-ul Microsoft, Zune. Singurul lucru bun, și chiar singurul, este suportul pentru interogări CDDB, așa că Album-Art-urile precum și auto-tag-ul fișierelor din PC funcționează ireproșabil.
Ecranul este unul generos în dimensiune, de 3 inchi, cu rezoluție QVGA 320x240 și foarte luminos. Orice fișier video trebuie convertit în rezoluția asta pentru că up/down scale-ul intern este ok, funcționează, numai că ocupă procesorul 100% și cam omoară bateria.
Că tot spuneam de baterie, aceasta ”ține” mult. Aseară la ora 12 am lăsat player-ul lăutărind și așa l-am găsit la 8.30 a.m, când m-am trezit. Și lăutărește și acum, la 16:38, deși bateria este cam pe moarte. Apreciez că mă va încânta cu manele cel puțin 16 ore între reîncărcări.

3. Accesorii - Playerul are un modul Wi-Fi 801.22b/g. La ce e bun? Păi, poți așa:
-Accesezi Zune Marketplace oriunde ai un link wireless și downloadezi muzica.
-Sincronizezi Zune-ul cu PC-ul prin Wi-Fi. Am experimentat asta, și funcționează ireproșabil. Nu mai conectez cablul USB la PC, pur și simplu intru în casă, acolo unde ”bate” routerul meu Wireless, Zune-ul face ca toți dracii și mă întreabă dacă nu vreau să sincronizez muzica, filmele, etc, cu ce e mai nou pe PC. Click pe ”Yes” și gata, fără fire, cele mai noi fișiere audio și video de pe PC ajung pe player. Cu condiția ca acesta să fie pornit și folderele în care îmi descarc muzica nouă să fie marcate pentru sincronizare din Zune Media Center. Simplu ca bună ziua!
-Socializezi. Dacă pe o rază de 300m playerul descoperă un alt Zune, face un handshake cu acesta: Salut, bă, eu sunt Zune-ul lui Hubba și uite, ăsta ascultă manele d-astea. Posesorul tău ce fel de manele ascultă? Păi bă, să, vezi, că nu prea vrea să știe lumea. Asta pentru că opțiunile de securitate pot fi modificate de așa natură încât această socializare să se rezume la a schimba doar numele dispozitivelor sau la a notifica prezența. :)
Cutia ce însoțește playerul este îngreunată de:
-căști on-ear de bună calitate
-cablu USB pentru încărcare și sincronizare
-manuale, certificate de autenticitate
-card ZunePass cu care poți să iei muzică pe datorie, de la Zune Marketplace, și plătești în 14 zile.
-Dock mic și elegant
-cablu TV-Out (Audio Stereo și Video Composite-NTSC/PAL)
-telecomandă - pentru a controla un Zune aflat în dock, conectat la televizor.
-CD cu aplicația Zune, cea prea-hulită ceva mai sus.
-Husă cu logo Zune
-multă sănătate și Sărbători Fericite.
Încă un minus aici pentru absența unui adaptor 220V-5V USB. Ce dracului fac dacă nu am măcar un laptop cu mine și îmi moare bateria?!?

4. Calitatea audio: Într-un cuvânt, excelentă. Testat cu Audacity, cu cablu jack 3.5 la jack 3.5 din ieșirea de căști până în line-in-ul plăcii audio integrată pe un laptop Dell Studio 1535. Egalizatorul pus pe Flat, volumul la 10/20. Răspunde PERFECT LINIAR de la 20hz la 22khz, +0 db. Un pic șocat de rezultat, am repetat testul cu volumul la maxim. Aici răspunsul rămâne unul excepțional însă cu o accentuare de 1 - 3 db în zona înaltelor (5Khz - 20 Khz). Distorsiunile rămân sub 0.1% cu volumul maxim. Ăsta a fost testul obiectiv, cu scule și grafice. Testul subiectiv este încă în desfășurare pentru că n-am apucat să ascult tot ce mi-am propus să ascult. Până acum, vă pot spune că preseturile egalizatorului sunt foarte bine gândite și pot fi setate pentru a se activa acolo unde melodia ascultată corespunde la gen cu presetul respectiv (doar dacă în tag-ul melodiei este specificat genul).
Sună grozav pe partituri ușoare, metale alternative, indie, brit. Aici pune în valoare mai toate instrumentele cu un sound-stage impresionant. Face față cu brio și la DnB, Pendulum și Prodigy s-au desfășurat în toată splendoarea lor.
Trebuie să notez și faptul că nu folosesc căștile stock ci niște Philips-uri SHE9500, la 80RON din MediaGalaxy.
Până una-alta mai am de ascultat ceva muzică pe lăutar-player-ul ăsta până la un review final. Deocamdată o să punctez cu plus și minus:

Pros:
-construcție excelentă
-sunet grozav
-interfață ușoară, atrăgătoare
-accesorii multe și bine gândite
-Wi-Fi
-autonomie MARE (20h audio)

Cons:
-voluminos
-Zune Companion Software (Zune Media Center)
-lipsă taste dedicate pentru control volum
-interfață și protocol proprietar Microșoft.

Hubba și-a luat Zune

Că a fost băiat de comitet, s-a spălat pe dinți de două ori pe zi, adus gunoiul și i-a făcut lui Dru șurubelniță cu măr verde la o beție, a primit Ziuuuuune!

Bă, serios, review de gadget sau cum să alegi un Zune in defavoarea altor playere:

Luni, 15 decembrie 2008, metrou Dristor. Dristor 1 spre Dristor 2, for that matter. Gălăgie, 6 cocalari/mp, Samsung P2 rezistă. Piața Muncii. 10 cocalari/mp, Samsung P2 începe să sune fals. Brandon Flowers nu mai cântă cu The Killers ci cu The Cocalars. Fuck it.
***
Luni, 15 decembrie 2008 mai pe seară. Acasă. Hubba stă în bucătărie, fumează un tutun de calitate, zice el. Click, țac-pac, internet, nebunii. Click, țac-pac, hoooopaaaa! Dar ce avem aici, zic? ”Vând Zune 30 GB, țiplă, neatins, cumpărat din State, garanție, cutie full”. Bă dă-te dracu, zice Hubba! Și poc! făcu click pe pozăăă! ”Alo, bă vinzi Zune? Da bă! Ne vedem mâine în centru, îți aduc banii, dai lăutar playerul! Bine bă!”
***
De ce Zune, așadar?
Trecem peste faptul că este un produs al tenebrelor, făcut chiar de demonii lui Bill Gates. Trecem peste problemele DRM-ului și a tuturor artificiilor software la care trebuie să apelezi ca să urci un mp3 pe țigănie. Dragii moșului, în acest miracol tehnologic zace poate cel mai apreciat DAC al tuturor timpurilor! Este vorba de maiestuosul WM8741 a celor de la Wolfson MicroElectrics! Pentru cei care înjură acum, DAC-ul este acel căcățel negru cu multe picioare care are ca unic scop în existență acela de a transforma șirurile de 0 și 1 din mp3-urile noastre cele de toate zilele în ”Lalalala, lululul, dușmaniiiiiii” și alte asemenea!
Așadar, în cunoștință de cauză Hubba a ales! Și mâine seară o să facă un review complet!

Haideți, urați-mi d-alea cu ”Să-l stăpânești sănătos”!

Încă una!

Luni, cinșpe decembrie. Adică începutul ultimei săptămâni de muncă pentru mulți dintre voi. Urmează balamuc organizat, indigestii și consum exagerat de alcool. Așadar, praise the Lord and Pass the Ammunition my friends, pass the friggin ammo.

Cum începem săptămâna? Precum începe melcul cursa de Formula 1. Plin de optimism! :)

1. Așteptăm gugălăii lui DeMaio! Chiar dacă a schimbat tabla, creta rămâne la fel de pricepută!
2. Facem playlistul săptămânii, ce dracu, doar nu vă lăsam așa, în umbră:
-The Killers - A Dustland Fairytale
-The Perishers - Trouble Sleeping
-The Atom Miksa Reservation - We are Sorry!
-BUN - A little strenght and a lost cause
-Snow Patrol - The Finish Line
-Horowitz - Hug Target
-Gorrilaz / Soulchild - 19-2000
-JET - Cold Heart Bitch
-The Hives - Statecontrol
3. Ne deghizăm în Moș Crăciun și împărțim cadouri prin metrou! (Fuck no!)
4. Plătim in medie 50% din facturi, restul le păstrăm pentru ianuarie 2009 ”dă-i dreacu', doar nu mi-or tăia gazu' tocmai de Crăciun!”
5. Împrumutăm ceva Spirit de sărbători de la prieteni posedați de Moș Crăciun și renii acestuia.

Să aveți o săptămână bună!

A mai trecut o săptămână...

Băi oameni buni, a dracului săptămână! Dată dracului! N-ați mai văzut așa ceva! Evenimente de importanță deosebită pentru patrie, taxe plătite, cald-frig-cald, aglomerație ca de sărbători, ce mai, tot tacâmul!

Vreau să mulțumesc:

1. Administrației financiare a sectorului 1, pentru că există. Și pentru că au 2 ghișee ”Plăți taxe și impozite”. Pentru că una dintre casiere este în concediu. Nu-i problemă, tanti Sica, casierița rămasă la datorie face față cu brio celor 5.000 de Bucureșteni veniți la plată-de-taxă-de-înmatriculare-ante-triplare. Mulțumesc, căcănarilor!

2. Domnului Traian Băsescu - stimabile ați dat o lovitură de gratie cu numirea ipohondrului! Parol! Nu mă așteptam... Hai sictir!

3. Metrorexului - Faptul că executați ”lucrări de întreținere” pe !! noua magistrală !! nu mă încălzește deloc, când aștept metroul la Grigorescu câte 20 de minute! Nici stația Grigorescu 2 nu-i atât de primitoare cât să-mi facă așteptarea prea-confortabilă. Aurolacilor!

4. Coooldplay - Băi curiștilor! Sper să vă prindă Satriani de coaie! Și să vă scuture bine! Neamurile lui Solcanu!

5. Vodafone - Mici animale de stepă. 21 de minute de ”navigare” prin nenorocitul ăla de meniu-ghid de la steluță-doi-doi-doi, pentru a discuta cu un operator. 5 minute de discuții cu operatorul respectiv. Rezultat - niciunul, încă n-am reușit să-mi schimb adresa de facturare! Nici după 6 luni și 6 astfel de discuții. Nu-i problemă, vin eu în Ploiești și o ridic personal. Ordinarilor! Sper să dați faliment! Da, sunt eu, cod client A 000011 (al unșpelea bă, al unșpelea!)

6. Microsoft - Bă Billule, bă baiatule... Cum căcat i-ai instruit p-aia de la Windows Update, bă? ”Update for Windows Vista Service Pack 2 Beta” nu văd la ce-mi trebuie atât timp cât eu NU AM instalat Vista SP2!!! Comuniștilor!

Mă opresc, pentru moment. Până diseară-i timp berechet pentru numerele 7-10!

Voi? Ați avut o săptămână bună?

De la sat la comună, din căruță-n București!

După postul plin de nerv la adresa grupului blogărilor ahtiați după trafic m-am uitat prin statisticile blogului, curios fiind despre cine și de pe unde mă citește. Ei, nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că sunt citit din Comuna Ariceștii Rahtivani:

Am aflat, mânat de curiozitate, că frumoasa comună ”este componenta a judetului Prahova, situata in partea de sud-vest a acestuia, la nord-vest de municipiul Ploiesti, la o distanta de 10 km de acesta. Este o comuna tipic de campie ca dezvoltare geografica.Comuna este situata pe DN 72 (Ploiesti - Targoviste) care trece prin satul Stoienesti, DJ 144 (Stoienesti-Aricestii Rahtivani-Floresti) si DJ 101 I (Ploiesti-Filipesti) ce strsbate satele Buda si Nedelea.”

Fosta comună ce a aparținut plasei Filipești cu vatra clădită peste mahalaua Ariceștiilor de Jos este tărâm încărcat de istorie, de pe la sfârșitul secolului XIX. Oameni cu frica lui D-zeu, Ariceștenii au păstrat cu sfințenie obiceiurile creștine și au prezervat, prin forțe proprii ruinele unei vechi biserici care datează din secolul XVII.

Pentru că-mi indexez blogul și cu altă unealtă decât trafic punct ro, am găsit și IP-ul vizitatorului căruia îi omagiez prezența pe al meu blog. Și respectiva adresă este atribuită Școlii Generale Nr. 1, școală recent dotată cu conexiune la internet de la orinji și calculatoare de ultimă generație, de la fundația Bill și Melinda Gates.

Bucuria ce-am resimțit aflând că-s citit de oameni ce nu-s aglomerați în metropole, șapte pe metru pătrat, rivalizează cu bucuria de a știi că vara următoare seceta va ocolii cele 4 hectare de vie de la bunică-mea, care prin procedee tehnologice de primă generație se transformă în cel mai nenorocit vin oltenesc!

Îți mulțumesc, cititorule din Ariceștii Rahtivani pentru cele 5 vizite făcute blogului meu! Îți mulțumesc că mă citești și îți doresc sărbători fericite și bogate, acolo, la tine pe uliță, departe de jegul orașului și falsul tehnologiei. Mă bucur că printre site-urile vizitate ai inclus și blogul meu, alături de 3 site-uri cu fete goale, de la oraș și 5 site-uri cu manele și muzică de petrecere! Sunt onorat!

Fragment

Ea: Știi că pierdeți în seara asta, da?
Eu: Ești o dinamovistă răutăcioasa. Nu vreau să discut despre fotbal cu dinamoviste răutăcioase!
Ea: Mda... ai și tu dreptate dar tot o să pierdeți în seara asta! Mu-tu! Mu-tu!
Eu: You definitely suck more than i do! :D
Ea: Hai, schimbă subiectul! You suck!
Eu: Zi-mi, vrei să facem schimb de mp3 playere pentru o zi, mă? Doișpe ore, acolo... Fără să schimbăm muzicile din playere! Eu ascult ciudații tăi, tu pe-ai mei!
Ea: Fără să schimbăm nimic, zici, da?!? Nici măcar ordinea în playlisturi sau asemenea?
Eu: Nimic. Nothing. Nada. Zero!
Ea: Bine mă! Abia îmi dai un motiv (în plus) să râd de tine! Dacă găsesc Yellow Card și Coldplay p-acolo știi că te trec în agendă ”Emo Vodafone/Emo Orange”?
Eu: Hai mă, lasă-mă cu astea... Ai grijă să nu-mi apară Salam pe ecranul aipodului tău... Nu de alta dar îl arunc în fața metroului!
Ea: asdfefafaedef
Eu: ?
Ea: pisică pe tastatură!
Eu: you both suck! Și pisica aia posedată îți conduce viața!
Ea: Trebuie s-o duc la deparazitare. I think she has a bug :))
Eu: Eventual și o mică exorcizare, n-ar strica. Can i haz a cheezzburger, mă-nțelegi?
Ea: mp3 playere, mâine!
Eu: you suck! Dinamovisto!
Ea: Still, you suck more than i do :))

D4rk4nG3L, H.R. Manager

Nu-mi place e-mailul! Deloc! Folosesc mesageria electronică din necesitate și cu multe noduri în gât! Asta pentru că e al dracului de greu să transmiți altceva decât biți prin e-mail. Nu-mi place e-mail-ul din cauza spammerilor. Cele mai tâmpite animale! Nu-mi place e-mail-ul și din cauza expeditorilor. Aici vroiam să ajung...
***
În ultimele 2 săptămâni am avut deosebita plăcere să citesc vreo 78438057035730982 C.V.-uri și scrisori de intenție, trimise prin e-mail. Domnii și doamnele ce mi-au atacat retina candidează pentru un poziție într-o companie cu care colaborez. Poziția vacantă este una de decizie, în management. Din sacul fără fund de candidați s-a realizat o preselecție, evident, urmând ca respectivii să fie invitați la interviuri. O să dau ceva sfaturi celor ce nu au trecut de preselecție, la modul general, dracu știe, poate or ajunge pe blogul ăsta cumva:

1. Băi băiatule... de ce trimiți CV-ul de la valy_bosss2006@provider.com? Cât de greu este să-ți faci un cont nume.prenume@provider.ro?!?

2. Draga mea, faptul că ești pasionată de muzica latino și dansuri sportive nu reprezintă o referință! Nici un atuu indisolubil legat de un job în marketing! They simply don't give a fuck!

3. Pisicuță mică... poza la ceveu dă bine, recunosc. Poza de la banchetul absolvenților facultății de căcat și relații internaționale, de pe malul drept al Dâmboviței dă prost. Foarte prost. Cinstit, arăți al dracului de bine, dar pentru a ajunge să felezi un șef trebuie să te angajezi!!!

4. Fratele meu din cartier... ”un giob care sami satisfaca nevoile de baza si sami ofere salariu bunicel” n-avem. S-au terminat toate! Dar îți prevăd un viitor strălucit în politică! Încearcă la partid, sar putea să angajeze ăia!

5. Iubito, faptul că ”urăști manelele” nu reprezintă un punct de interes pentru șefa de la H.R. Niciodată!

6. Scumpo, id-ul tău de messenger nu trebuie trecut la rubrica ”Date de contact”. Hai să repetăm: Ce nu trecem la rubrica Date de contact? Ceee? Nu te aud!

7. Puișor, Starea civilă presupune 2 situații, cu următoarea nomenclatură: căsătorit/ă sau necăsătorit/ă. Punct. ”Într-o relație” să completezi tu pe hi5 și pe netlog, da?

Lista va fi continuată pe măsură ce asaltul dobitocilor asupra bunului simț crește în proporții.

Pentru Erika 2

Vine de la Cabral cu o surpriză: Pe 14 decembrie, la Club Fiat 500 Cabaret, o a doua strângere de fonduri pentru Erika!
De data aceasta vor cânta Vama, Spin și Direcția 5 iar biletul costă 30 de lei.

Hai că se poate și de data asta!

Benzinăria și IT-ul

Pe forumul softpedia o benzinărie face ceva reclamă pentru niște posturi libere pe la IT. Nimic rău, e chiar targetată bine campania pentru că respectivul ad-post apare doar pe secțiunile de specialitate din forumul respectiv. Doar că băieții/fetele de la marketing au gândit al dracului de prost mesajul reclamei:


”Te pricepi la IT?” - păi eu mă cam pricep că asta mi-e meseria, dar meseriașii de la benzinăria respectivă nu prea se pricep. Sau sunt adepții muncii redundante!
whereis object(nume) - output către calea ce duce la respectivul obiect (fișier/director)
locate object(nume) - exactly the same shit doar că primești și niște hyphens între directoare.

După ce oligofrenii de la Vodafone au postat un ad ce conținea un dezacord, pe același forum, vine rândul celor de la peco să ne încânte cu deosebita lor pricepere la sisteme Unix.

Oprescu reîncărcat

Sorinel o pune de-o comisie! Șeful urbanizării, maestrul pasajelor - acest doctor în rigips - a comis-o în cel mai elegant mod cu putință, aprobând o construție înaltă de 110m într-o zonă în care planul de urbanism spune maxim 20m. Mai multe despre asta la DeMaio.
Eu vă aduc în atenție o altă realizare a edilului-șef:
Oprescu a angajat, atenție, 20 de ”spioni”! Stimabilul a tocmit 20 de foste cadre militare în rezervă pentru a creea 6 celule de observație, fiecare cu sector atribuit. Ce observă foștii militari? Buna desfășurare a lucrărilor edilitare din sectorul respectiv precum și situații ce presupun intervenția rapidă a municipalității: gropi în carosabil, coșuri de gunoi dărâmate de vânt, pisici captive prin copaci, vânzători de flori și leuștean fără autorizație, guri de canalizare fără capace și multe asemenea...
Lăudabilă și primă inițiativă din partea doctorului, mai ales în contextul în care cei 20 de rezerviști lucrează pro-bono, fără a avea salar de la Primărie. Stați un pic, n-am luat-o razna, am spus că Oprescu a angajat niște oameni și este adevărat: Primăria Capitalei va pune la dispoziția celor 20 de pensionari toată logistica de care au nevoie pentru a-și desfășura activitatea: mașini cu carburant decontat, telefoane mobile cu abonament plătit, stații de emisie-recepție chiar și girofar. La ce bun girofarul? Nu cunosc, mă gândesc că a fost o pretenție a fostelor cadre, așa, pentru a reînvia spiritul :)
Băi Sorine, bravo mă... Ai comis-o de-o comisie. Faci ce faci și tot relicve de partid îți atragi ca și asociați!

Blogging versus eu

Mă țin să scriu postul ăsta de ceva vreme și abia după ce am căutat 4 keywords din descrierea blogului, cu google, m-a lovit brusc inspirația. Eu n-am scris, nu scriu și nu voi scrie pentru adsense sau alte asemenea. Eu nu citesc oameni ce scriu pentru adsense sau asemenea. Eu nu am în blogroll decât cele câteva bloguri pe care le citesc zilnic. Serios, zilnic!
Nu m-a interesat, nu mă interesează și nu mă va interesa traficul. Mă cac pe el de trafic. Nu mă ajută la orgoliu să văd că am 1,2 sau 5000 de vizitatori unici pe zi. Mă mulțumesc să mă citească ăia 10-20 ce apreciază ceea ce scriu. Într-un fel sau altul. Am o unealtă de contorizare a traficului ce monitorizează blogul din rațiuni ce nu țin de ”numărul de unici”. O să râzi,probabil, însă folosesc trafic punct ro pentru a căuta o anumită regiune geografică printre cele de unde ajung ai mei vizitatori. Atât. Fără excepții. Chiar acum, habar n-am ce trafic am pe blogul ăsta în cel aproape un an de aberat.

***
Sfaturi pentru cei care îmi poluează existența virtuală, aici, în a mea toaletă (blog?)

-traficul este inconcludent. Nu ajută. Cred că nici 0.01% din vizitatorii din .ro fac click pe un ad adsense. Nici atât.
-Dacă-l pui pe Vali Petcu în blogroll *NU* vei ajunge și tu în blogroll-ul său :)) *asta dacă îl citești pe Vali Petcu, bineînțeles.
-Dacă postezi șase sute de comentarii la 500 de posturi pe tot ce înseamnă blog ”mare” nu vei avea trafic mai mare. Cel puțin nu trafic ”fidel”. O să prinzi acolo, niște spike-uri în grafice preț de 2-3 zile, cât face poporul click pe link-ul din nick-name-ul tau. Atât.
-Temele blogger sunt customizabile, oameni buni! Mai mult, sunt plain-xml! Poți să-ți manifești ”creativitatea”
-Dacă mă înjuri îți promit solemn că nu sunt interesat de flame-uri și nu, la dracu nu, nu îți comentez postarea. Defapt, mă doare-n pulă de postul tău.
-Dacă ”urci” pe blog poze cu zdrențe luate de pe hi5 *NU* vei avea traficul pitzipoancelor! Nope, never!
-Valabil și pentru poze cu dobitoci și traficul iepurașului.
-Postează la subiect. Încearcă să gândești înainte de a scrie și nu te teme de diacritice! Alfabetul român nu cuprinde următoarele ”litere”: sh, tz, k (ca, că)!
-Un blog nu este ”ca un cont de hi5”, nu pune șaișpe poze cu mătăluță și prietenele la o sindrofie, totuși, dacă le pui, șterge comentariile care încep cu onomatopee messengeristice. (Licență, vă rog!)
-Mă doare-n pulă că tu reprezinți Dobrogea, Transilvania sau Muntenia în nu-știu-ce-concurs între bloggeri. Mă enervează la culme logo-ul ăla odios și crede-mă, ca mine sunt mulți!

***
Momentan atât că e târziu și mi-e somn. Și vreau să mai citesc și eu niște posturi decente, pe la niște oameni decenți (vezi blogroll)

Live blogging în vreo șase luni...

M-am documentat, băi cititorule, așa că am prins din zbor care-i treaba cu live blogging-ul ăsta... Mare chestiune, interesantă în draci, presupune și gadget, ce mai, m-a convins. Așa că o să prestez și eu, în rândul lumii, între 5 și 7 iunie de la Nürburgrings cu ocazia unui mare eveniment muzical, cu artiști de renume ce au prestat pe scena internațională, întru binele spiritului și al șprițului!
În cuvinte mai puține: a ajuns biletul la Rock Am Ring, băăăi!

*1 - Chestia cu live blogging este doar un pretext pueril pentru a mă lăuda cu biletul!
*2 - Este prima oară în 5 ani când cumpăr un singur bilet.

Tineret, mândria pulii...

Cum e cu legea asta: simplă rău, banală de-a dreptul: Legea 61/27.09.1991, republicată, conform art. 2 și următoarele interzice accesul minorilor în localurile ce servesc băuturi alcoolice și produse din tutun, printre altele. Ea, legea, are ca obiect indirect ”sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice” și se aplică de drept, începând cu data publicării în Monitorul Oficial și anume 1.11.1991.
Așadar avem textul de lege, ce nu comportă interpretare aici precum și normele de aplicare. Tot cârnatul ăsta legislativ se traduce prin: Nu primești minorul în crâșmă. Punct. Niciodată.
***
Aseară, în Fire:

Am ajuns acolo pe la 9:30, să-i văd pe OCS. Trupa mea de suflet, pe care îi ascult de mai bine de 9 ani, cu bune și rele. Concertul bun, nu stau să-l comentez, a făcut-o Dru aici și subscriu părerii sale.
Băi lume, dă-mă dracu de om cu buletin și un sfert de veac în eetate da după 15 minute de privit împrejur al dracului să fiu dacă am văzut mai mult de 50 de oameni trecuți bine de 20! Băi era plin de copchii! D-ăștia de 14-15-16 ani! O mulțime de puști slabi, cu părul în șaișpe părți, ghete Converse și blugi mulați pe cur, d-aia de au propria rețea GSM :), o altă mulțime de fetițe dezorientate și sumar îmbrăcate, proaspăt ajunse de la ora de dirigenție și doua baruri. Să vă mai zic că am stat la coadă pentru o bere, după întreaga clasă a XI-a A din Eminescu? Nu cred că mai are rost...
Continuăm: Amariei și compania s-au pus pe cântat și după vreo 4 piese au renunțat! Asta pentru că în fața lor, vreo 4 copchii posedați rupeau de zor la 2 mese! A trebuit să intervină un bouncer pentru a-i potolii pe oligofrenii respectivi! Băi, incredibil, ce să mai zic! Dobitocii de 16-17 ani veniseră la concert, să vadă ei care-i mersul și în mijlocul chermezei s-au gândit că e cazul să impresioneze vreo 2-3 colege de clasă cu a lor forță în antebraț, dezvoltată după porno-pack-urile de pe iplay și filelist! Așa că Amariei a fost nevoit să întrerupă cântarea pentru a le da ăstora răgaz să se calmeze.
Barmanii erau fericiți, peseme și patronii, pentru că ăștia mici consumau șprițane la bar cu o dezinvoltură pe care o invidiez: eu nu o să reușesc, vreodată, să beau 5 beri în mai puțin de 30 de minute!
Revenind la legea asta păcătoasă: sancțiunea pentru nerespectarea normelor începe de la amendă fiscală între 1.000 și 50.000 RON ajungând până la amendă penală și desființarea persoanei juridice. Organismul abilitat de control este definit în normele de aplicare: organele de control ale Poliției Române, Poliția Economică și organele abilitate de păstrare a legii și ordinii, altele decât cele enumerate (Jandarmerie, Poliție Comunitară etc.) Deasemenea, cade în sarcina persoanei juridice ce desfășoară comerț cu băuturi alcoolice și tutun să instruiască personalul abilitat pentru vânzare în vederea respectării prevederilor L61/1991.
Acum, deh, nu sunt absurd cum nu sunt nici extremist în privința restricțiilor: am abuzat și eu de nenumărate ori de proasta aplicare a legilor însă nu-mi amintesc să fi fost pus în starea de a întrerupe un concert, alături de cei 500 de amici liceeni beți, doar pentru a impresiona o pipiță (sau mai multe, dracu' știe?).
Ăsta-i postul, astea-mi sunt durerile, vă las pe voi să concluzionați, nu înainte de a nota un aspect al dracului de real: copii ăstia ne vor plăti pensia.

Leapșa lui Bloodie

Am primit-o de la Anca și îmi cere versuri definitorii pentru ceea ce sunt.
Nu am gândit, până acum, cum că pot asocia versurile cu a mea persoană. După ceva căutări și...regăsiri, am ales versurile ce mi-au bântuit adolescența, versurile pe care le-am cântat, cele pe care le-am reținut fără să-mi doresc asta. Probabil sunt și versurile în care mă voi regăsi și reculege și peste 50 de ani. Here it goes:

Bob Dylan - Lone Pilgrim

”I came to the place where the lone pilgrim lay
And patiently stood by his tomb
Went in a low whisper I heard something say:
How sweetly I sleep here alone.

The tempest may howl and the loud thunder roar
And gathering storms may arise
But calm is my feeling, at rest is my soul
The tears are all wiped from my eyes.

The call of my master compelled me from home
No kindred or relative nigh
I met the contagion and sank to the tomb
My soul flew to mansion on high.

Go tell my companion and children most dear
To weep not for me now I'm gone
The same hand that led me through seas most severe
Has kindly assistïng me home.”

Merge mai departe către DeMaio!

Veve a înțeles că este vorba de 3, în pula noastra!

Conform unui ziar de scandal către care nu linkuiesc pentru că nu merită, Alexandra Avram, cunoscută drept Veve sau, mai nou, ”3 în pula meeaaa!”, a fost pusă pe bară (nu vă gândiți la tâmpenii, încă) de patronul postului de televiziune la care aceasta sugea...pardon, muncea.
Responsabilul cu fututul domnișoarei, al său șef și anume Giovanni Francesco a hotărât ca mimoza să ia o pauză considerabilă de la a se penibiliza în fața camerelor și, mai mult de-atât, a decis și o reducere semnificativă a salariului pe care tuta îl primește la locul de...muncă.
Mai mult de-atât, patronul postului obscur Music Channel a pornit o anchetă internă pentru a descoperi cameramanul vinovat cu propagarea clipului needitat în care Veve îl aduce pe Adi Despot în pragul omuciderii. Vocile rele spun că domnișoara Veve l-ar cam fute pe distinsul său patron care este încurcat, oarecum oficial, cu prima fiică a neamului, Ioana Băse.
Toate ca toate, dar formațiile care au cântat pentru Erika, câte erau ele, acolo? Ah? Câte?

Leapșa cu amintiri dureroase :)

Reproduc parțial discuție telefonică cu o amică, astăzi:

Ea: De ce dracului nu-ți plac sărbătorile, mă?
Eu: Din cauza lui Moș Crăciun, Moș Niculae și alți septugenari perverși, d-aia!
Ea: Ăăă? Ce draci ai pățit? Nu-mi spune... Moș Craciun și tu, la 6 ani, un pat roz și niște bomboane!
Eu: Dear, fuck you! Nuuuuu, în p*&a (pula) meaaaa! Nuuu!
Ea: Nu reușești să mă convingi... Sărbătorile, bucurie, cozonac, chestii la cuptor cu mere și scorțișoară, hai că poți...
Eu: Uite ce e... eu n-am apucat să descopăr cum că Moș Crăciun nu există. Mi s-a spus de la bun început. De când am fost capabil să înțeleg - Băi, Moș Crăciun este pentru proști, cadourile vin de la mine și de la maică-ta, acum spune-mi ce vrei să-ți aducă Moșul! - așa că nu prea am cum să apreciez tot marketingul agresiv ce vine odată cu sărbătorile!
Ea: Ești un caz pierdut... Ok, ok, nu crezi în Dear Ole' Santa, religios nu ești... ce dracului fac eu cu tine?
Eu: Îți propun ceva dar mă lovești cu poșeta-n cap când ne întalnim :))
Ea: Oh, common, don't be stupid! Be jolly! It's Santa Claus time!

***

Leapșa sună așa: Cum (și când) ați aflat că Moș Crăciun NU există? Se duce către Bloodie, Zaply și Blur. Bogdane, mă gândeam să-ti propun și ție un răspuns pe tema asta dar, deh, cred că trezesc cu un metaforic șut în cur :))

Blogări. Blo-gări.

Din ciclul Mi-am tras blog, vino mamă să mă vezi, doresc să vă arunc un link, via Krossfire, căruia îi mulțumesc pentru descrețirea de frunte, oarecum meritată...

Doamnelor și domnilor, Adi Despot!

Își are rost încă un embed cu clipulețul deja celebru? Mă gândeam că nu...
Domnule Despot, felicitări! Deși puteai să o expediezi pe tuta aia folosind limbaj...ahem... articulat, cumva îți înțeleg ieșirea!
Ceea ce nu înțeleg este: cine mama dracului a angajat-o p-aia?!?

A fost pentru Erika. Și a fost bine!

Lumeee... multă lume! Neașteptat de multă lume, așa cum și Cabral nota în deschiderea ”ostilităților”! Însă mai presus de orice, un copil merită cât mai mult ajutor. Și seara asta sper că a deschis ochii multora în privința asta: ne mor copii și celor cărora ar trebui să le pese, sunt ocupați cu împărțeala ciolhanului electoral. Așa că rămâne pe umerii pulimii (mă scuzați) să aibă grijă și de cei ce nu pot să se îngirjească singuri.

Revin la cele lumești: concertele au fost foarte bune! Băieții de la Habar mi-au zmuls un zâmbet spunând că melodiile ce le vom asculta fac parte din primul lor album, asta în măsura în care au făcut 6 cover-uri după formații celebre. Măcar au binevoit să ne încânte cu o piesă de-a lor, ceea promovată de City FM, Tic-Tac, parcă...
Paraziții... despre băieții ăștia numai de bine. I-am văzut ceva mai energici, mai motivați și mai pasionați de cântarea lor decât în alte dăți. Asta pentru că, probabil, realizau că ajută. Și ăsta-i mare lucru!
Vița de Vie a început bine, cu 2 piese de pe albumele noi. Din păcate n-am rezistat până la final, pe la 10:30 mi-am luat zborul spre casă. Deh, chermeză în mijlocul săptămânii :)

Cabral a fost emoționat. Nu s-a sfiit să arate și am apreciat asta. A făcut ceva valuri și legat de bloggeri ce au susținut campania. Mai mult de-atât, a convins cum că toate eforturile sale sunt spre bine! Și asta contează enorm. Bravo, măi văru” lu” Obama din România!

Când am ieșit am dat nas-în-nas cu numitul pe holul crâșmei. Am ținut să-l felicit cu un cuvânt. Simplu, ca de la D-zeu: ”Grozav!” Atât.

Una peste alta, sper ca donațiile să ajungă cât mai repede și în număr cât mai mare către Erika. Și îmi doresc să facem un obicei din adunările astea. De fiecare dată pentru altcineva.

...oamenii merită!

Reminder, dragii mei!

Se face pentru Erika în seara asta, în Fabrica, la 19:30
Cu ansamblul vocal-instrumental Vița de Vie și liricii Paraziții!

Intrarea este 25 de lei, bani ce vor fi donați în totalitate pentru tratamentul Erikăi.
Dacă veniți, comentați p-aici... Poate ajunge să ne și matolim în scopuri caritabile!

Tudorică Logan

Tudorică a muncit toată viața la Frigocom, pe Timișoara. Ajuns om la 55 de ani s-a mai potolit, trăgea mai mult la casă decât la muncă. Avea apartament cu 3 camere în Drumul Taberei, cartier potolit și cu verdeață. Nu trăia doar pe salar, mai băga în traistă câte 2-3 metri de țeavă de cupru, când pleca de la muncă, țeavă pe care o băga pe inventarul asociației de proprietari de la A44, al cărei președinte era. Făcuse și o combinație câștigătoare cu un cumnat: îi aducea butelii cu freon pentru că ăsta, cumnată-su, avea firmă de reparat frigidere și aere condiționate. Una peste alta, Tudorică strânsese bani frumoși, alături de nevastă-sa, Ionela, și-i cumpărase lui fii-su garsonieră în Dristor. Tare mândru era de garsoniera asta, poate la fel de mândru ca de fii-su: e la 10 pași de Unirea, ce mai, în centru!
Acum vreo 4 ani Tudorică și-a pus banii în borsetă și a plecat la Dacia, peste drum de Valea Ialomiței, să-și cumpere Logan. Abia apăruseră și Tudorică vroia musai Logan. Mașină franțuzească, făcută calumea, își spunea. Strânsese bani aproape 5 ani pentru a-și schimba Lada primită moștenire de la tac-su și când a luat Loganul, în familie a fost mare sărbătoare! Aer condiționat, CD-Player, geamuri electrice, ce mai, mașină de lux pe bani puțini, cum se lăuda el la muncă, la Frigocom!
Timpul a trecut și, deși în primul an a fost mulțumit de Logănel, de prin luna a paișpea, au început pe rând să pice: garnitura de chiulasă, baia de ulei, a avut necaz și la frâne (că avea model cu ABS). A mai băgat Tudorică al nostru vreo 2 mii de euro în Logănel, deși a cam scârțâit din dinți...
După patru ani, pe la sfârșitul lui noiembrie, Tudorică s-a decis să schimbe Loganul. Pe de-o parte vroia să-i dea mașina lui fii-su pe de altă parte vroia și el una mai bună, că nu degeaba a muncit toată viața alături de Ionela, cu care făcuse două case și un băiat Politehnist, inginer energetician!
Așa că Tudorică își pune iarăși banii la borsetă, vreo 9 mii de euro, și pleacă în căutare de mașini. Ajuns în parcul auto de la dealer se uită în jur, se urcă la volan prin vreo 2-3 modele și pleacă hotărât spre fandositul ăla de la vânzări: Sandero să fie, băi băiatule... că am avut Logan și treaba românească-i treabă făcută cu cap!

*Nu am votat duminică. Asta pentru că, candidații erau aceeiași.

Românie, ce pizda mă-tii făcuși cu copchii?

Aseară, pe la 1 și jumătăți aem, stabileam cu un prieten următoarele:
1. Întâi Decembrie este, a fost și va fi ziua Pro-TV-ului.
2. Ziua Rromilor de pretutindeni nu-și are rostul pentru că țiganii sunt, la propriu, pretutindeni.
3. Snow Patrol ”sună a” Bush. Clar. Fără dubii!
4. Serios, doctore, uite, Hands Open e Bușșșșș!!! Uattafuck?!?
5. Evenimentul de marți, cel pentru Erika (vezi mai jos) ar trebui repetat, la nesfârșit. Pentru fiecare dintre copii ce suferă. Pentru că ne mor copiii, în junghiul ăsta de țară.
6. Votul colegial este o ”manevră a omului alb” (aici sufeream puțin, de la trabuc și Bob Marley)
7. Volvo face mașini buneee.
8. Din Ianucului până-n Pipera faci și 25 de minute dacă prinzi momentul oportun.
9. Avem o zi liberă. Ce dracului facem cu ea?!?

La mulți ani, Protv.

The Killers - Spaceman