În seara asta am ajuns în
The Light, primul și singurul cinematograf cu proiecție digitală / 3D din România. Amplasat strategic în Rahova, în proaspăt deschisul
Liberty Center (Rromanes Sentăr), la etajul 2, singurul din cele 3 nivele oarecum finisat. (a se citi fără cabluri de medie tensiune ce se scurg grațios din pereți)
Am mers mânat de curiozitate. Acum aproape 2 ani am asistat la o proiecție Full-HD 3D la un târg-expo de profil, unde experiența a fost impresionantă! Asta pentru că echipamentele și tehnicienii erau de proveniență Britanică, oameni cu aproape 50 de ani experiență în proiecții anaglifice.
The Light este un pic mai neaoș, gospodăresc, de colț de bloc, așa... În primul rând, suferă teribil la capitolul proiecție 3D - au un singur film pregătit, și anume ”
Journey to the Center of the Earth”, reeditarea din 2008. Celelalte filme din program sunt proiectate ”clasic”, fără imagine stereoscopică. Explicația managerului de sală -
Ăștia de la holiud, domnule... Nu trimit ăștia, ai dracu... Am plătit 30 lei pentru 3D-HD, am intrat în sală, am primit perechea de ochelari stereo, m-am așezat cuminte pe scaunul tipărit pe bilet și de aici începe nebunia!
Sala plină-ochi de cocliți de Rahova, la pachet cu ale lor tovarășe... Popcorn la greu, sămânță de floare și dovleac la poșeta zdrenței, o sticla de cola la 3 tovarăși, ce mai, ca la Mall...
Am incercat să ignor, căutând să descopăr ce echipamente folosesc băieții de la The Light și cât de profi sunt ele: Proiectoare Digigraph, două la număr însă doar 720i, Half-HD. Probabil că suratele mai scumpe, Full-HD sau chiar 4k x 2k ar fi depășit cu mult bugetul de 1 milion euro pentru echipamente. Oricum, un foarte mare pas înainte față de proiectoarele clasice, din restul cinematografelor din țară, cu a lor rezoluție PAL.
Sunetul mai mult decât ok, speakere OSQ - Berhinger și cel puțin 2 rânduri de subwoofere sub scaune, totul la cel puțin 1000 Watt (apreciere după ureche).
Proiecția a început în forță cu o reclamă a producătorilor de echipamente, precum și un scurt intro în 3D-HD cu secvențe dintr-un concert U2 procesat 3-D.
Concluzionez în ceea ce privește dotarea tehnică cu o notă 8 bine meritată :)
Odată cu experiența 3-D vine și spaima teribilă de dinozauri, din câte am observat. Doamne, pipițele din sală mai aveau un pic și urinau pe scaune! Tresăreau, sărmanele, și zbierau ca din gură de șarpe la fiecare scena cu adâncime ceva mai pronunțată! Lucrurile au fost bune în prima parte a filmului (slab, de altfel), unde acțiunea este destul de liniară și previzibilă. S-au mai speriat fufele de câteva picături de apă ce ”curgeau” dinspre ecran înspre audiență, unele dintre distinse au încercat să și prindă în palme câteva dintre picăturile astea (amuzant, de altfel).
Spre sfârșitul fimului am auzit una pe care o să o țin minte toată viața: Scenă în care un dinozaur fugărește unul dintre personaje, țipete, urlete din partea publicului. Prim-planul este mutat de la dinozaur către personaj, moment de respiro pentru sală! După câteva secunde planul revine asupra dinozaurului (ce ne încântase cu prezența în ultimele 5 minute) moment în care
o dobitoacă din rândul din fața mea zbiară cât o țin plămânii, către o altă valoroasă: Dinozauru, făăăă!!! Am vrut să ies din sală. Atunci. Însă prietenii ce mă însoțeau au insistat să rămân până la final.
Vă împărtășesc încă un lucru: înainte de începerea filmului, câteva cupluri se fotografiau de zor, cu bliț cu tot, pe ultimul rând al sălii. Stăteau la poză ca la albumul de nuntă, cu ochelarii 3D peste retine... Lucru ce mă face să întreb în neant: Pozele alea vor ajunge în albumul de familie, alături de alte evenimente importante:
Uite, dragă, pozele de la nuntă... Cele de la botezu' lu' ăsta micu'... aha! p-astea le căutam... uite, poazele de la primul nostru film 3D, dă-mă dracu' de pater-familias care sunt!*Mamă, de ce m-ai născut în România? Avortul era perfect legal în 1983...
Postări
November 4th, 2008 at 11:07 am