miercuri, decembrie 31, 2008

O ultimă...

Genericul anului 2008. Așa cum l-am trăit. Versurile-mi transpun trăirile mai bine decât mii de pagini de relatări:


Celor ce mă citesc, celor ce îmi împărtășesc gândurile și celor ce îmi sunt alături, La mulți ani!

luni, decembrie 29, 2008

Lucruri bune despre un provider de interneți

În ultimele 2 săptămâni port discuții interminabile cu un provider de internet pentru ceva servicii speciale. Situația se prezintă în următorul fel: am cumpărat domeniu, vreau să găzduiesc un site și acest blog pe un server propriu (care face gălăgie într-o debara din a mea casă), am DNS-ul meu pe o mașină ce ține companie serverului din cămară. Totul frumos până aici. Am făcut niște calcule relevante la trafic și lățime de bandă și am cerut respectivului provider un 4 Mbps up/down garantat, FTTB (Fiber to the Beneficiary). Le-am făcut clară dispoziția de a plăti abonamentul lor extra-scump. Au fost și ei de acord pentru că, deh, le dau bani. Însă ne-am lovit de ceva probleme...tehnice. Eu doresc 2 fibre (up/down nebalansat, cu BGP pe al meu server) până în debara. Și doresc acele fibre băgate în echipamentul meu, ce știe conexiuni pe fibră optică pe lângă multe alte lucruri. Providerul respectiv mi-a spus, ok, facem, venim cu fibra la clădirea dvs., doar că nu suntem de acord să folosiți echipamentul propriu. Vă vindem două media convertere și plecați cu cablu STP către echipamentul dvs. Cele 2 media-convertere costă 220 euro fără TVA.
Am rămas un pic interzis. Uat ză fac, băi providere. De ce căcat să-ți dau 220 euroi fără taxe pe drăcoveniile alea dacă le am deja, pe ale mele?!? Răspunsul lor a fost unul demn de Stan și Bran: pentru că echipamentul dvs. nu este omologat de noi și nu putem garanta funcționarea! Deși nu le-a cerut nimeni să-mi garanteze funcționarea, deși sunt dispus să renunț la suport tehnic, deși echipamentul lor este făcut de același producător ca și echipamentul meu, deși modul de funcționare și configurare este identic, ei vrea bani. 220 euroi fără taxe și nimic mai mult.
Am stat și judecat problema și am ales să îi refuz domenște, ca un om cu maxim bun simț: plecați futu-vă rasa-n cur de jigodii, mă piș pe serviciile voastre și mă duc la ăilalți, concurența! Că ăia mă lasă să-mi folosesc echipamentele!
Așa că intru în noul an cu dificultăți de natură tehnică...

Despre 365 de zile

Un an așa cum l-am meritat. Astrele nu-mi spun nimic, destinul și alte asemenea sunt apucăturile lui Neti Sandu, nu ale mele. 365 de zile în care am clădit imperii, am incendiat câmpii, am urcat munți și am coborât nesfârșite văi. L-am trăit doar așa cum am vrut, până acum. Măreția celor făcute îmi aparține în apreciere, așa cum vouă vă pare banal. Am început o carieră, am început să creez, am început să cred în mine. Am făcut greșeli, am făcut adevăruri, am fost mințit, am mințit. Am creeat și pasiune acolo unde nu era decât pustiu, am omorât părți ce nu se regăseau în realitate. Am rămas alături de fantoma mea prea-iubită, ba chiar am întâlnit-o într-o cameră de hotel... Mi-au fost casă pe rând, pensiuni, hoteluri și drumuri. Au fost accidente, au fost și lucruri previzibile. Am plâns, am și râs. Am ascultat, am fost ascultat. Am schimbat ceea ce am crezut că nu-mi mai este de folos cu stări, fapte și lucruri pe care acum, în al doișpelea ceas le găsesc utile. Am început să scriu aici, pe blogul ăsta, și mi-a plăcut. Pentru că am cunoscut ideei, oameni și stări. Chiar și la distanță. Mi-am plimbat fantomele nopți întregi prin București. Le-am îmbătat cu ceva nemurire și un pic de alcool. Mi-au fost companie oameni deosebiți dar și oameni ca mine, comuni. Am schimbat radical, cu 180 de grade, felul în care văd ziua de mâine. Am ajuns să nu o mai văd ci să o simt.
Vă mulțumesc. Vouă, celor care mi-ați fost alături și mai ales celor ce nu mi-ați fost companie. Nu -mi voi face promisiuni pentru următoarele 365 de zile. Însă le voi trăi ca pe cele trecute.

miercuri, decembrie 24, 2008

Crăciun fericit, oamenilor mei!

Și doresc să vă atrag atenția asupra unor aspecte deloc ortodoxe și prea puțin creștine:
1. Gizăs Craist a fost născut în iulie, nu în decembrie.
2. ”Nașterea virgină”, deși extrem de rară este plauzibilă, atunci când o mutație survenită celulei-ou provoacă o eliberare de calciu și zinc, în cantități mari. Acești doi acceleratori naturali pentru procese electrice, pot duce la o fecundare în absența spermatozoidului.
3. Biserica Română a câștigat anul trecut peste 25 de miliarde lei vechi odată cu sărbătorile de iarnă. 25 de miliarde. Câți dintre voi au avut acces la asemenea sume?
4. ”Spiritul Crăciunului” este marcă înregistrată a The Coca-Cola Company, în S.U.A. Această asociere de cuvinte nu exista până acum 75 de ani. Așadar, voi ce cuprinși de spiritul crăciunului, vă rog, beți Pepsi.
5. Obiceiul sacrificiului animal, mă refer la porcul hăcuit în Ajun, este unul păgân ce datează 2600 îHr.
6. An de an, după sărbători, fondul silvic natural scade cu aproximativ 7%. Un brad comun atinge 1.6m înălțime în aproximativ 10 ani. Calcule, cineva?
7. Excepție de la cele scrise, celui care sărbătorește în sînul familiei, celui care se bucură pentru că-și bea șprițul de seară cu prietenii, cinste lui/ei! Celor care-și asumă ”Spiritul Crăciunului” doar pentru un spectacol gratuit și grotesc cu colinde, mese bogate, brazi înalți -plini de decorațiuni tâmpite-, celor care fac din sărbătoarea asta un motiv suficient pentru profit, orice fel de profit... sper să vă fută Moș Crăciun în cur!

Hai Merry Christmas.

duminică, decembrie 21, 2008

Spiritul și șprițul

O întrebare scurtă:
Vouă, celor ce sunt departe de casă de sărbători: De ce vă întoarceți acasă? Ce sufletul meu vă face să vă mișcați cururile câte 50-100-200-500km prin țară?
Aștept ceva răspunsuri, sunt foarte curios.

Housekeeping

N-am mai scris în ultimele câteva zile pentru că foarte multe lucruri mărunte m-au ținut ocupat, departe de blogul ăsta. În același timp am prevăzut și câteva mișcări administrative:
-ZâmbeteGri va avea, în sfărșit, domeniul binemeritat. Așa că, upon further notice, ne vedem la zambetegri.ro
-Mut blogul pe o platformă WP, lucru care durează. Pentru că vreau template-ul optimizat, vreau și ceva SEO pe domeniu, vreau să mut toate articolele, să reușesc parallel-posting și aici și pe noul blog, cel pe wordpress. O listă lungă de dorințe, un singur moș crăciun ergo multă muncă. Așa că, până când n-o să reușesc măcar o parte din lucrurile astea, ne ”vedem” mai rar!

miercuri, decembrie 17, 2008

Review plătit de Microsoft :)

...pentru că PMP-ul ăsta este atât de bun încât orice review poate părea ”sponsorizat” de producător!
***
Poze. Băi, o singură poză și aia sugestivă pentru apucăturile mele :)

(click pentru erecție)

Așadar, dragii moșului. Avem de-a face cu una bucată Microsoft Zune 30 Gbytes, dark-amber, ca să fiu mai precis.

1. Aspect, construcție: Este mare. Mare și butucănos. Lățimea și lungimea player-ului sunt identice cu cele ale unui iPod Classic însă grosimea este apreciabil mai mare (14mm Zune vs. 9mm iPod). Deși pare greu la prima vedere, jucăria se laudă cu o greutate de 141g ceea ce îl plasează în categoria gadeget-urilor ce pot fi cărate în buzunar fără prea mare bătaie de cap. Ca și comparație, iPod-ul Classic 80Gb are 139g. Dacă p-ăla îl ții în buzunar, cu siguranță și Zune are loc! Materialele folosite pentru carcasă sunt de foarte bună calitate, la exterior un plastic-organic, așa cum îl laudă tata Bill la ei pe site, ce dă senzația de ”good-grip”. Nu există părți metalice la exterior. Ecranul este protejat de un plastic foarte solid, scratch-proof pe bune (testat involuntar cu cheile de la birou). Sub ecranul de 3” despre care o să vă povestesc ulterior, stă un jog-dial în 5 direcții, fără suport tactil de vreo formă. Stânga-Dreapta, Sus-Jos, Centru. Jog-ul este flancat de un buton ”Back” cu o denumire ce sugerează funcționalitatea, iar în dreapta un simplu buton Play/Pause. Controlul volumului audio se face în 20 de pași prin tastele direcționale. (un minus aici, doream taste de volum dedicate). În partea de sus există una bucată jack audio 3.5 stereo și un buton-culisant ce permite blocarea tastelor împotriva apăsărilor accidentale. Partea de jos a player-ului știe o mufă proprietară pentru alimentare/date/TV-Out. (încă un minus, doream un cablu mini-USB standard dar, deh, cred că era greu să transmiți și semnal TV-out pe cei 5 pini USB). Per total, construcție 9.5 / 10 și aspect 9 / 10

2. Hardware și Software - Platforma este bazată pe un kernel Windows CE 5.0 deasupra căruia zace interfața Zune și interfața XNA responsabilă pentru jocuri. Procesorul este un Marvell PXA la 526 Mhz, ajutat de 64 MB RAM și 256MB ROM pentru XNA. Decodificarea audio precum și amplificarea pentru căști este susținută de un AIO Chip Wolfson W8471X, singurul DAC portabil certificat THX :) Specificațiile sunt uimitoare, mai ales pentru audiofilul din mine: SnR : 110db, separație între canale variabilă, mai mare de 80db și o putere de ieșire susținută de 800mW / canal, în 16 ohmi. Adică suficient cât să-ți împrăștie prin timpan căștile alea albe, de la aipod :D
Software-ul Zune este în principiu ok. Ușor de folosit, fără doar și poate intuitiv, fără pic de grafică, icoană sau mai știu eu ce gimmik. Animații basic într-un meniu text. Atît. Este, astfel, de vreo 394238493 de ori mai ușor să trec de la un artist la altul fără să schimb meniul pentru că partea de sus a ecranului și scroll-ul pe orizontală mă lasă să aleg cantautorul iar scroll-ul vertical, melodia acestuia. There you go Apple, this is how you should do it from now on! Problemele software-ului nu sunt prezente pe dispozitiv ci pe calculator, din păcate. Fratele mai mare al Zune-ului de pe player, denumit sugestiv... Zune, se regăsește pe PC în ceea mai idioată manifestare cu putință. O aplicație de tip Media Center cu care pot sincroniza filme, muzică, poze, podcasturi și altele pe player. Și atât... Nu știe CD-Ripping, DVD-Ripping, habar n-are ce-i ăla Youtube etc. Știe doar să ia mp3-ul X și să-l arunce pe Player. Bineînțeles, mă lasă să folosesc Zune Marketplace pentru a cumpăra muzică DRM. Dar nu voi face asta :))
Per total, a fost o experiență neplăcută să rippuiesc un CD audio cu un utilitar extern, în format .wav, pentru a-l comprima WMA Lossless cu Windows Media Encoder ca abia după acest greoi proces, să pot arunca cu The Killers pe mp3 player. Alternativă la Zune nu există, din păcate. Dispozitivul nu folosește acces MTP așa că nu va fi văzut ca HDD extern de către sistem de operare. Protocolul de comunicare cu gazda este proprietar Micromoale și așa va rămâne. Așadar, maaare minus la iTunes-ul Microsoft, Zune. Singurul lucru bun, și chiar singurul, este suportul pentru interogări CDDB, așa că Album-Art-urile precum și auto-tag-ul fișierelor din PC funcționează ireproșabil.
Ecranul este unul generos în dimensiune, de 3 inchi, cu rezoluție QVGA 320x240 și foarte luminos. Orice fișier video trebuie convertit în rezoluția asta pentru că up/down scale-ul intern este ok, funcționează, numai că ocupă procesorul 100% și cam omoară bateria.
Că tot spuneam de baterie, aceasta ”ține” mult. Aseară la ora 12 am lăsat player-ul lăutărind și așa l-am găsit la 8.30 a.m, când m-am trezit. Și lăutărește și acum, la 16:38, deși bateria este cam pe moarte. Apreciez că mă va încânta cu manele cel puțin 16 ore între reîncărcări.

3. Accesorii - Playerul are un modul Wi-Fi 801.22b/g. La ce e bun? Păi, poți așa:
-Accesezi Zune Marketplace oriunde ai un link wireless și downloadezi muzica.
-Sincronizezi Zune-ul cu PC-ul prin Wi-Fi. Am experimentat asta, și funcționează ireproșabil. Nu mai conectez cablul USB la PC, pur și simplu intru în casă, acolo unde ”bate” routerul meu Wireless, Zune-ul face ca toți dracii și mă întreabă dacă nu vreau să sincronizez muzica, filmele, etc, cu ce e mai nou pe PC. Click pe ”Yes” și gata, fără fire, cele mai noi fișiere audio și video de pe PC ajung pe player. Cu condiția ca acesta să fie pornit și folderele în care îmi descarc muzica nouă să fie marcate pentru sincronizare din Zune Media Center. Simplu ca bună ziua!
-Socializezi. Dacă pe o rază de 300m playerul descoperă un alt Zune, face un handshake cu acesta: Salut, bă, eu sunt Zune-ul lui Hubba și uite, ăsta ascultă manele d-astea. Posesorul tău ce fel de manele ascultă? Păi bă, să, vezi, că nu prea vrea să știe lumea. Asta pentru că opțiunile de securitate pot fi modificate de așa natură încât această socializare să se rezume la a schimba doar numele dispozitivelor sau la a notifica prezența. :)
Cutia ce însoțește playerul este îngreunată de:
-căști on-ear de bună calitate
-cablu USB pentru încărcare și sincronizare
-manuale, certificate de autenticitate
-card ZunePass cu care poți să iei muzică pe datorie, de la Zune Marketplace, și plătești în 14 zile.
-Dock mic și elegant
-cablu TV-Out (Audio Stereo și Video Composite-NTSC/PAL)
-telecomandă - pentru a controla un Zune aflat în dock, conectat la televizor.
-CD cu aplicația Zune, cea prea-hulită ceva mai sus.
-Husă cu logo Zune
-multă sănătate și Sărbători Fericite.
Încă un minus aici pentru absența unui adaptor 220V-5V USB. Ce dracului fac dacă nu am măcar un laptop cu mine și îmi moare bateria?!?

4. Calitatea audio: Într-un cuvânt, excelentă. Testat cu Audacity, cu cablu jack 3.5 la jack 3.5 din ieșirea de căști până în line-in-ul plăcii audio integrată pe un laptop Dell Studio 1535. Egalizatorul pus pe Flat, volumul la 10/20. Răspunde PERFECT LINIAR de la 20hz la 22khz, +0 db. Un pic șocat de rezultat, am repetat testul cu volumul la maxim. Aici răspunsul rămâne unul excepțional însă cu o accentuare de 1 - 3 db în zona înaltelor (5Khz - 20 Khz). Distorsiunile rămân sub 0.1% cu volumul maxim. Ăsta a fost testul obiectiv, cu scule și grafice. Testul subiectiv este încă în desfășurare pentru că n-am apucat să ascult tot ce mi-am propus să ascult. Până acum, vă pot spune că preseturile egalizatorului sunt foarte bine gândite și pot fi setate pentru a se activa acolo unde melodia ascultată corespunde la gen cu presetul respectiv (doar dacă în tag-ul melodiei este specificat genul).
Sună grozav pe partituri ușoare, metale alternative, indie, brit. Aici pune în valoare mai toate instrumentele cu un sound-stage impresionant. Face față cu brio și la DnB, Pendulum și Prodigy s-au desfășurat în toată splendoarea lor.
Trebuie să notez și faptul că nu folosesc căștile stock ci niște Philips-uri SHE9500, la 80RON din MediaGalaxy.
Până una-alta mai am de ascultat ceva muzică pe lăutar-player-ul ăsta până la un review final. Deocamdată o să punctez cu plus și minus:

Pros:
-construcție excelentă
-sunet grozav
-interfață ușoară, atrăgătoare
-accesorii multe și bine gândite
-Wi-Fi
-autonomie MARE (20h audio)

Cons:
-voluminos
-Zune Companion Software (Zune Media Center)
-lipsă taste dedicate pentru control volum
-interfață și protocol proprietar Microșoft.

luni, decembrie 15, 2008

Hubba și-a luat Zune

Că a fost băiat de comitet, s-a spălat pe dinți de două ori pe zi, adus gunoiul și i-a făcut lui Dru șurubelniță cu măr verde la o beție, a primit Ziuuuuune!

Bă, serios, review de gadget sau cum să alegi un Zune in defavoarea altor playere:

Luni, 15 decembrie 2008, metrou Dristor. Dristor 1 spre Dristor 2, for that matter. Gălăgie, 6 cocalari/mp, Samsung P2 rezistă. Piața Muncii. 10 cocalari/mp, Samsung P2 începe să sune fals. Brandon Flowers nu mai cântă cu The Killers ci cu The Cocalars. Fuck it.
***
Luni, 15 decembrie 2008 mai pe seară. Acasă. Hubba stă în bucătărie, fumează un tutun de calitate, zice el. Click, țac-pac, internet, nebunii. Click, țac-pac, hoooopaaaa! Dar ce avem aici, zic? ”Vând Zune 30 GB, țiplă, neatins, cumpărat din State, garanție, cutie full”. Bă dă-te dracu, zice Hubba! Și poc! făcu click pe pozăăă! ”Alo, bă vinzi Zune? Da bă! Ne vedem mâine în centru, îți aduc banii, dai lăutar playerul! Bine bă!
***
De ce Zune, așadar?
Trecem peste faptul că este un produs al tenebrelor, făcut chiar de demonii lui Bill Gates. Trecem peste problemele DRM-ului și a tuturor artificiilor software la care trebuie să apelezi ca să urci un mp3 pe țigănie. Dragii moșului, în acest miracol tehnologic zace poate cel mai apreciat DAC al tuturor timpurilor! Este vorba de maiestuosul WM8741 a celor de la Wolfson MicroElectrics! Pentru cei care înjură acum, DAC-ul este acel căcățel negru cu multe picioare care are ca unic scop în existență acela de a transforma șirurile de 0 și 1 din mp3-urile noastre cele de toate zilele în ”Lalalala, lululul, dușmaniiiiiii” și alte asemenea!
Așadar, în cunoștință de cauză Hubba a ales! Și mâine seară o să facă un review complet!

Haideți, urați-mi d-alea cu ”Să-l stăpânești sănătos”!

duminică, decembrie 14, 2008

Încă una!

Luni, cinșpe decembrie. Adică începutul ultimei săptămâni de muncă pentru mulți dintre voi. Urmează balamuc organizat, indigestii și consum exagerat de alcool. Așadar, praise the Lord and Pass the Ammunition my friends, pass the friggin ammo.

Cum începem săptămâna? Precum începe melcul cursa de Formula 1. Plin de optimism! :)

1. Așteptăm gugălăii lui DeMaio! Chiar dacă a schimbat tabla, creta rămâne la fel de pricepută!
2. Facem playlistul săptămânii, ce dracu, doar nu vă lăsam așa, în umbră:
-The Killers - A Dustland Fairytale
-The Perishers - Trouble Sleeping
-The Atom Miksa Reservation - We are Sorry!
-BUN - A little strenght and a lost cause
-Snow Patrol - The Finish Line
-Horowitz - Hug Target
-Gorrilaz / Soulchild - 19-2000
-JET - Cold Heart Bitch
-The Hives - Statecontrol
3. Ne deghizăm în Moș Crăciun și împărțim cadouri prin metrou! (Fuck no!)
4. Plătim in medie 50% din facturi, restul le păstrăm pentru ianuarie 2009 ”dă-i dreacu', doar nu mi-or tăia gazu' tocmai de Crăciun!”
5. Împrumutăm ceva Spirit de sărbători de la prieteni posedați de Moș Crăciun și renii acestuia.

Să aveți o săptămână bună!

vineri, decembrie 12, 2008

A mai trecut o săptămână...

Băi oameni buni, a dracului săptămână! Dată dracului! N-ați mai văzut așa ceva! Evenimente de importanță deosebită pentru patrie, taxe plătite, cald-frig-cald, aglomerație ca de sărbători, ce mai, tot tacâmul!

Vreau să mulțumesc:

1. Administrației financiare a sectorului 1, pentru că există. Și pentru că au 2 ghișee ”Plăți taxe și impozite”. Pentru că una dintre casiere este în concediu. Nu-i problemă, tanti Sica, casierița rămasă la datorie face față cu brio celor 5.000 de Bucureșteni veniți la plată-de-taxă-de-înmatriculare-ante-triplare. Mulțumesc, căcănarilor!

2. Domnului Traian Băsescu - stimabile ați dat o lovitură de gratie cu numirea ipohondrului! Parol! Nu mă așteptam... Hai sictir!

3. Metrorexului - Faptul că executați ”lucrări de întreținere” pe !! noua magistrală !! nu mă încălzește deloc, când aștept metroul la Grigorescu câte 20 de minute! Nici stația Grigorescu 2 nu-i atât de primitoare cât să-mi facă așteptarea prea-confortabilă. Aurolacilor!

4. Coooldplay - Băi curiștilor! Sper să vă prindă Satriani de coaie! Și să vă scuture bine! Neamurile lui Solcanu!

5. Vodafone - Mici animale de stepă. 21 de minute de ”navigare” prin nenorocitul ăla de meniu-ghid de la steluță-doi-doi-doi, pentru a discuta cu un operator. 5 minute de discuții cu operatorul respectiv. Rezultat - niciunul, încă n-am reușit să-mi schimb adresa de facturare! Nici după 6 luni și 6 astfel de discuții. Nu-i problemă, vin eu în Ploiești și o ridic personal. Ordinarilor! Sper să dați faliment! Da, sunt eu, cod client A 000011 (al unșpelea bă, al unșpelea!)

6. Microsoft - Bă Billule, bă baiatule... Cum căcat i-ai instruit p-aia de la Windows Update, bă? ”Update for Windows Vista Service Pack 2 Beta” nu văd la ce-mi trebuie atât timp cât eu NU AM instalat Vista SP2!!! Comuniștilor!

Mă opresc, pentru moment. Până diseară-i timp berechet pentru numerele 7-10!

Voi? Ați avut o săptămână bună?

miercuri, decembrie 10, 2008

De la sat la comună, din căruță-n București!

După postul plin de nerv la adresa grupului blogărilor ahtiați după trafic m-am uitat prin statisticile blogului, curios fiind despre cine și de pe unde mă citește. Ei, nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că sunt citit din Comuna Ariceștii Rahtivani:

Am aflat, mânat de curiozitate, că frumoasa comună ”este componenta a judetului Prahova, situata in partea de sud-vest a acestuia, la nord-vest de municipiul Ploiesti, la o distanta de 10 km de acesta. Este o comuna tipic de campie ca dezvoltare geografica.Comuna este situata pe DN 72 (Ploiesti - Targoviste) care trece prin satul Stoienesti, DJ 144 (Stoienesti-Aricestii Rahtivani-Floresti) si DJ 101 I (Ploiesti-Filipesti) ce strsbate satele Buda si Nedelea.”

Fosta comună ce a aparținut plasei Filipești cu vatra clădită peste mahalaua Ariceștiilor de Jos este tărâm încărcat de istorie, de pe la sfârșitul secolului XIX. Oameni cu frica lui D-zeu, Ariceștenii au păstrat cu sfințenie obiceiurile creștine și au prezervat, prin forțe proprii ruinele unei vechi biserici care datează din secolul XVII.

Pentru că-mi indexez blogul și cu altă unealtă decât trafic punct ro, am găsit și IP-ul vizitatorului căruia îi omagiez prezența pe al meu blog. Și respectiva adresă este atribuită Școlii Generale Nr. 1, școală recent dotată cu conexiune la internet de la orinji și calculatoare de ultimă generație, de la fundația Bill și Melinda Gates.

Bucuria ce-am resimțit aflând că-s citit de oameni ce nu-s aglomerați în metropole, șapte pe metru pătrat, rivalizează cu bucuria de a știi că vara următoare seceta va ocolii cele 4 hectare de vie de la bunică-mea, care prin procedee tehnologice de primă generație se transformă în cel mai nenorocit vin oltenesc!

Îți mulțumesc, cititorule din Ariceștii Rahtivani pentru cele 5 vizite făcute blogului meu! Îți mulțumesc că mă citești și îți doresc sărbători fericite și bogate, acolo, la tine pe uliță, departe de jegul orașului și falsul tehnologiei. Mă bucur că printre site-urile vizitate ai inclus și blogul meu, alături de 3 site-uri cu fete goale, de la oraș și 5 site-uri cu manele și muzică de petrecere! Sunt onorat!

Fragment

Ea: Știi că pierdeți în seara asta, da?
Eu: Ești o dinamovistă răutăcioasa. Nu vreau să discut despre fotbal cu dinamoviste răutăcioase!
Ea: Mda... ai și tu dreptate dar tot o să pierdeți în seara asta! Mu-tu! Mu-tu!
Eu: You definitely suck more than i do! :D
Ea: Hai, schimbă subiectul! You suck!
Eu: Zi-mi, vrei să facem schimb de mp3 playere pentru o zi, mă? Doișpe ore, acolo... Fără să schimbăm muzicile din playere! Eu ascult ciudații tăi, tu pe-ai mei!
Ea: Fără să schimbăm nimic, zici, da?!? Nici măcar ordinea în playlisturi sau asemenea?
Eu: Nimic. Nothing. Nada. Zero!
Ea: Bine mă! Abia îmi dai un motiv (în plus) să râd de tine! Dacă găsesc Yellow Card și Coldplay p-acolo știi că te trec în agendă ”Emo Vodafone/Emo Orange”?
Eu: Hai mă, lasă-mă cu astea... Ai grijă să nu-mi apară Salam pe ecranul aipodului tău... Nu de alta dar îl arunc în fața metroului!
Ea: asdfefafaedef
Eu: ?
Ea: pisică pe tastatură!
Eu: you both suck! Și pisica aia posedată îți conduce viața!
Ea: Trebuie s-o duc la deparazitare. I think she has a bug :))
Eu: Eventual și o mică exorcizare, n-ar strica. Can i haz a cheezzburger, mă-nțelegi?
Ea: mp3 playere, mâine!
Eu: you suck! Dinamovisto!
Ea: Still, you suck more than i do :))

marți, decembrie 09, 2008

D4rk4nG3L, H.R. Manager

Nu-mi place e-mailul! Deloc! Folosesc mesageria electronică din necesitate și cu multe noduri în gât! Asta pentru că e al dracului de greu să transmiți altceva decât biți prin e-mail. Nu-mi place e-mail-ul din cauza spammerilor. Cele mai tâmpite animale! Nu-mi place e-mail-ul și din cauza expeditorilor. Aici vroiam să ajung...
***
În ultimele 2 săptămâni am avut deosebita plăcere să citesc vreo 78438057035730982 C.V.-uri și scrisori de intenție, trimise prin e-mail. Domnii și doamnele ce mi-au atacat retina candidează pentru un poziție într-o companie cu care colaborez. Poziția vacantă este una de decizie, în management. Din sacul fără fund de candidați s-a realizat o preselecție, evident, urmând ca respectivii să fie invitați la interviuri. O să dau ceva sfaturi celor ce nu au trecut de preselecție, la modul general, dracu știe, poate or ajunge pe blogul ăsta cumva:

1. Băi băiatule... de ce trimiți CV-ul de la valy_bosss2006@provider.com? Cât de greu este să-ți faci un cont nume.prenume@provider.ro?!?

2. Draga mea, faptul că ești pasionată de muzica latino și dansuri sportive nu reprezintă o referință! Nici un atuu indisolubil legat de un job în marketing! They simply don't give a fuck!

3. Pisicuță mică... poza la ceveu dă bine, recunosc. Poza de la banchetul absolvenților facultății de căcat și relații internaționale, de pe malul drept al Dâmboviței dă prost. Foarte prost. Cinstit, arăți al dracului de bine, dar pentru a ajunge să felezi un șef trebuie să te angajezi!!!

4. Fratele meu din cartier... ”un giob care sami satisfaca nevoile de baza si sami ofere salariu bunicel” n-avem. S-au terminat toate! Dar îți prevăd un viitor strălucit în politică! Încearcă la partid, sar putea să angajeze ăia!

5. Iubito, faptul că ”urăști manelele” nu reprezintă un punct de interes pentru șefa de la H.R. Niciodată!

6. Scumpo, id-ul tău de messenger nu trebuie trecut la rubrica ”Date de contact”. Hai să repetăm: Ce nu trecem la rubrica Date de contact? Ceee? Nu te aud!

7. Puișor, Starea civilă presupune 2 situații, cu următoarea nomenclatură: căsătorit/ă sau necăsătorit/ă. Punct. ”Într-o relație” să completezi tu pe hi5 și pe netlog, da?

Lista va fi continuată pe măsură ce asaltul dobitocilor asupra bunului simț crește în proporții.

Pentru Erika 2

Vine de la Cabral cu o surpriză: Pe 14 decembrie, la Club Fiat 500 Cabaret, o a doua strângere de fonduri pentru Erika!
De data aceasta vor cânta Vama, Spin și Direcția 5 iar biletul costă 30 de lei.

Hai că se poate și de data asta!

Benzinăria și IT-ul

Pe forumul softpedia o benzinărie face ceva reclamă pentru niște posturi libere pe la IT. Nimic rău, e chiar targetată bine campania pentru că respectivul ad-post apare doar pe secțiunile de specialitate din forumul respectiv. Doar că băieții/fetele de la marketing au gândit al dracului de prost mesajul reclamei:


”Te pricepi la IT?” - păi eu mă cam pricep că asta mi-e meseria, dar meseriașii de la benzinăria respectivă nu prea se pricep. Sau sunt adepții muncii redundante!
whereis object(nume) - output către calea ce duce la respectivul obiect (fișier/director)
locate object(nume) - exactly the same shit doar că primești și niște hyphens între directoare.

După ce oligofrenii de la Vodafone au postat un ad ce conținea un dezacord, pe același forum, vine rândul celor de la peco să ne încânte cu deosebita lor pricepere la sisteme Unix.

Oprescu reîncărcat

Sorinel o pune de-o comisie! Șeful urbanizării, maestrul pasajelor - acest doctor în rigips - a comis-o în cel mai elegant mod cu putință, aprobând o construție înaltă de 110m într-o zonă în care planul de urbanism spune maxim 20m. Mai multe despre asta la DeMaio.
Eu vă aduc în atenție o altă realizare a edilului-șef:
Oprescu a angajat, atenție, 20 de ”spioni”! Stimabilul a tocmit 20 de foste cadre militare în rezervă pentru a creea 6 celule de observație, fiecare cu sector atribuit. Ce observă foștii militari? Buna desfășurare a lucrărilor edilitare din sectorul respectiv precum și situații ce presupun intervenția rapidă a municipalității: gropi în carosabil, coșuri de gunoi dărâmate de vânt, pisici captive prin copaci, vânzători de flori și leuștean fără autorizație, guri de canalizare fără capace și multe asemenea...
Lăudabilă și primă inițiativă din partea doctorului, mai ales în contextul în care cei 20 de rezerviști lucrează pro-bono, fără a avea salar de la Primărie. Stați un pic, n-am luat-o razna, am spus că Oprescu a angajat niște oameni și este adevărat: Primăria Capitalei va pune la dispoziția celor 20 de pensionari toată logistica de care au nevoie pentru a-și desfășura activitatea: mașini cu carburant decontat, telefoane mobile cu abonament plătit, stații de emisie-recepție chiar și girofar. La ce bun girofarul? Nu cunosc, mă gândesc că a fost o pretenție a fostelor cadre, așa, pentru a reînvia spiritul :)
Băi Sorine, bravo mă... Ai comis-o de-o comisie. Faci ce faci și tot relicve de partid îți atragi ca și asociați!

luni, decembrie 08, 2008

Blogging versus eu

Mă țin să scriu postul ăsta de ceva vreme și abia după ce am căutat 4 keywords din descrierea blogului, cu google, m-a lovit brusc inspirația. Eu n-am scris, nu scriu și nu voi scrie pentru adsense sau alte asemenea. Eu nu citesc oameni ce scriu pentru adsense sau asemenea. Eu nu am în blogroll decât cele câteva bloguri pe care le citesc zilnic. Serios, zilnic!
Nu m-a interesat, nu mă interesează și nu mă va interesa traficul. Mă cac pe el de trafic. Nu mă ajută la orgoliu să văd că am 1,2 sau 5000 de vizitatori unici pe zi. Mă mulțumesc să mă citească ăia 10-20 ce apreciază ceea ce scriu. Într-un fel sau altul. Am o unealtă de contorizare a traficului ce monitorizează blogul din rațiuni ce nu țin de ”numărul de unici”. O să râzi,probabil, însă folosesc trafic punct ro pentru a căuta o anumită regiune geografică printre cele de unde ajung ai mei vizitatori. Atât. Fără excepții. Chiar acum, habar n-am ce trafic am pe blogul ăsta în cel aproape un an de aberat.

***
Sfaturi pentru cei care îmi poluează existența virtuală, aici, în a mea toaletă (blog?)

-traficul este inconcludent. Nu ajută. Cred că nici 0.01% din vizitatorii din .ro fac click pe un ad adsense. Nici atât.
-Dacă-l pui pe Vali Petcu în blogroll *NU* vei ajunge și tu în blogroll-ul său :)) *asta dacă îl citești pe Vali Petcu, bineînțeles.
-Dacă postezi șase sute de comentarii la 500 de posturi pe tot ce înseamnă blog ”mare” nu vei avea trafic mai mare. Cel puțin nu trafic ”fidel”. O să prinzi acolo, niște spike-uri în grafice preț de 2-3 zile, cât face poporul click pe link-ul din nick-name-ul tau. Atât.
-Temele blogger sunt customizabile, oameni buni! Mai mult, sunt plain-xml! Poți să-ți manifești ”creativitatea”
-Dacă mă înjuri îți promit solemn că nu sunt interesat de flame-uri și nu, la dracu nu, nu îți comentez postarea. Defapt, mă doare-n pulă de postul tău.
-Dacă ”urci” pe blog poze cu zdrențe luate de pe hi5 *NU* vei avea traficul pitzipoancelor! Nope, never!
-Valabil și pentru poze cu dobitoci și traficul iepurașului.
-Postează la subiect. Încearcă să gândești înainte de a scrie și nu te teme de diacritice! Alfabetul român nu cuprinde următoarele ”litere”: sh, tz, k (ca, că)!
-Un blog nu este ”ca un cont de hi5”, nu pune șaișpe poze cu mătăluță și prietenele la o sindrofie, totuși, dacă le pui, șterge comentariile care încep cu onomatopee messengeristice. (Licență, vă rog!)
-Mă doare-n pulă că tu reprezinți Dobrogea, Transilvania sau Muntenia în nu-știu-ce-concurs între bloggeri. Mă enervează la culme logo-ul ăla odios și crede-mă, ca mine sunt mulți!

***
Momentan atât că e târziu și mi-e somn. Și vreau să mai citesc și eu niște posturi decente, pe la niște oameni decenți (vezi blogroll)

Live blogging în vreo șase luni...

M-am documentat, băi cititorule, așa că am prins din zbor care-i treaba cu live blogging-ul ăsta... Mare chestiune, interesantă în draci, presupune și gadget, ce mai, m-a convins. Așa că o să prestez și eu, în rândul lumii, între 5 și 7 iunie de la Nürburgrings cu ocazia unui mare eveniment muzical, cu artiști de renume ce au prestat pe scena internațională, întru binele spiritului și al șprițului!
În cuvinte mai puține: a ajuns biletul la Rock Am Ring, băăăi!

*1 - Chestia cu live blogging este doar un pretext pueril pentru a mă lăuda cu biletul!
*2 - Este prima oară în 5 ani când cumpăr un singur bilet.

sâmbătă, decembrie 06, 2008

Tineret, mândria pulii...

Cum e cu legea asta: simplă rău, banală de-a dreptul: Legea 61/27.09.1991, republicată, conform art. 2 și următoarele interzice accesul minorilor în localurile ce servesc băuturi alcoolice și produse din tutun, printre altele. Ea, legea, are ca obiect indirect ”sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice” și se aplică de drept, începând cu data publicării în Monitorul Oficial și anume 1.11.1991.
Așadar avem textul de lege, ce nu comportă interpretare aici precum și normele de aplicare. Tot cârnatul ăsta legislativ se traduce prin: Nu primești minorul în crâșmă. Punct. Niciodată.
***
Aseară, în Fire:

Am ajuns acolo pe la 9:30, să-i văd pe OCS. Trupa mea de suflet, pe care îi ascult de mai bine de 9 ani, cu bune și rele. Concertul bun, nu stau să-l comentez, a făcut-o Dru aici și subscriu părerii sale.
Băi lume, dă-mă dracu de om cu buletin și un sfert de veac în eetate da după 15 minute de privit împrejur al dracului să fiu dacă am văzut mai mult de 50 de oameni trecuți bine de 20! Băi era plin de copchii! D-ăștia de 14-15-16 ani! O mulțime de puști slabi, cu părul în șaișpe părți, ghete Converse și blugi mulați pe cur, d-aia de au propria rețea GSM :), o altă mulțime de fetițe dezorientate și sumar îmbrăcate, proaspăt ajunse de la ora de dirigenție și doua baruri. Să vă mai zic că am stat la coadă pentru o bere, după întreaga clasă a XI-a A din Eminescu? Nu cred că mai are rost...
Continuăm: Amariei și compania s-au pus pe cântat și după vreo 4 piese au renunțat! Asta pentru că în fața lor, vreo 4 copchii posedați rupeau de zor la 2 mese! A trebuit să intervină un bouncer pentru a-i potolii pe oligofrenii respectivi! Băi, incredibil, ce să mai zic! Dobitocii de 16-17 ani veniseră la concert, să vadă ei care-i mersul și în mijlocul chermezei s-au gândit că e cazul să impresioneze vreo 2-3 colege de clasă cu a lor forță în antebraț, dezvoltată după porno-pack-urile de pe iplay și filelist! Așa că Amariei a fost nevoit să întrerupă cântarea pentru a le da ăstora răgaz să se calmeze.
Barmanii erau fericiți, peseme și patronii, pentru că ăștia mici consumau șprițane la bar cu o dezinvoltură pe care o invidiez: eu nu o să reușesc, vreodată, să beau 5 beri în mai puțin de 30 de minute!
Revenind la legea asta păcătoasă: sancțiunea pentru nerespectarea normelor începe de la amendă fiscală între 1.000 și 50.000 RON ajungând până la amendă penală și desființarea persoanei juridice. Organismul abilitat de control este definit în normele de aplicare: organele de control ale Poliției Române, Poliția Economică și organele abilitate de păstrare a legii și ordinii, altele decât cele enumerate (Jandarmerie, Poliție Comunitară etc.) Deasemenea, cade în sarcina persoanei juridice ce desfășoară comerț cu băuturi alcoolice și tutun să instruiască personalul abilitat pentru vânzare în vederea respectării prevederilor L61/1991.
Acum, deh, nu sunt absurd cum nu sunt nici extremist în privința restricțiilor: am abuzat și eu de nenumărate ori de proasta aplicare a legilor însă nu-mi amintesc să fi fost pus în starea de a întrerupe un concert, alături de cei 500 de amici liceeni beți, doar pentru a impresiona o pipiță (sau mai multe, dracu' știe?).
Ăsta-i postul, astea-mi sunt durerile, vă las pe voi să concluzionați, nu înainte de a nota un aspect al dracului de real: copii ăstia ne vor plăti pensia.

vineri, decembrie 05, 2008

Leapșa lui Bloodie

Am primit-o de la Anca și îmi cere versuri definitorii pentru ceea ce sunt.
Nu am gândit, până acum, cum că pot asocia versurile cu a mea persoană. După ceva căutări și...regăsiri, am ales versurile ce mi-au bântuit adolescența, versurile pe care le-am cântat, cele pe care le-am reținut fără să-mi doresc asta. Probabil sunt și versurile în care mă voi regăsi și reculege și peste 50 de ani. Here it goes:

Bob Dylan - Lone Pilgrim

”I came to the place where the lone pilgrim lay
And patiently stood by his tomb
Went in a low whisper I heard something say:
How sweetly I sleep here alone.

The tempest may howl and the loud thunder roar
And gathering storms may arise
But calm is my feeling, at rest is my soul
The tears are all wiped from my eyes.

The call of my master compelled me from home
No kindred or relative nigh
I met the contagion and sank to the tomb
My soul flew to mansion on high.

Go tell my companion and children most dear
To weep not for me now I'm gone
The same hand that led me through seas most severe
Has kindly assistïng me home.”

Merge mai departe către DeMaio!

Veve a înțeles că este vorba de 3, în pula noastra!

Conform unui ziar de scandal către care nu linkuiesc pentru că nu merită, Alexandra Avram, cunoscută drept Veve sau, mai nou, ”3 în pula meeaaa!”, a fost pusă pe bară (nu vă gândiți la tâmpenii, încă) de patronul postului de televiziune la care aceasta sugea...pardon, muncea.
Responsabilul cu fututul domnișoarei, al său șef și anume Giovanni Francesco a hotărât ca mimoza să ia o pauză considerabilă de la a se penibiliza în fața camerelor și, mai mult de-atât, a decis și o reducere semnificativă a salariului pe care tuta îl primește la locul de...muncă.
Mai mult de-atât, patronul postului obscur Music Channel a pornit o anchetă internă pentru a descoperi cameramanul vinovat cu propagarea clipului needitat în care Veve îl aduce pe Adi Despot în pragul omuciderii. Vocile rele spun că domnișoara Veve l-ar cam fute pe distinsul său patron care este încurcat, oarecum oficial, cu prima fiică a neamului, Ioana Băse.
Toate ca toate, dar formațiile care au cântat pentru Erika, câte erau ele, acolo? Ah? Câte?

joi, decembrie 04, 2008

Leapșa cu amintiri dureroase :)

Reproduc parțial discuție telefonică cu o amică, astăzi:

Ea: De ce dracului nu-ți plac sărbătorile, mă?
Eu: Din cauza lui Moș Crăciun, Moș Niculae și alți septugenari perverși, d-aia!
Ea: Ăăă? Ce draci ai pățit? Nu-mi spune... Moș Craciun și tu, la 6 ani, un pat roz și niște bomboane!
Eu: Dear, fuck you! Nuuuuu, în p*&a (pula) meaaaa! Nuuu!
Ea: Nu reușești să mă convingi... Sărbătorile, bucurie, cozonac, chestii la cuptor cu mere și scorțișoară, hai că poți...
Eu: Uite ce e... eu n-am apucat să descopăr cum că Moș Crăciun nu există. Mi s-a spus de la bun început. De când am fost capabil să înțeleg - Băi, Moș Crăciun este pentru proști, cadourile vin de la mine și de la maică-ta, acum spune-mi ce vrei să-ți aducă Moșul! - așa că nu prea am cum să apreciez tot marketingul agresiv ce vine odată cu sărbătorile!
Ea: Ești un caz pierdut... Ok, ok, nu crezi în Dear Ole' Santa, religios nu ești... ce dracului fac eu cu tine?
Eu: Îți propun ceva dar mă lovești cu poșeta-n cap când ne întalnim :))
Ea: Oh, common, don't be stupid! Be jolly! It's Santa Claus time!

***

Leapșa sună așa: Cum (și când) ați aflat că Moș Crăciun NU există? Se duce către Bloodie, Zaply și Blur. Bogdane, mă gândeam să-ti propun și ție un răspuns pe tema asta dar, deh, cred că trezesc cu un metaforic șut în cur :))

miercuri, decembrie 03, 2008

Blogări. Blo-gări.

Din ciclul Mi-am tras blog, vino mamă să mă vezi, doresc să vă arunc un link, via Krossfire, căruia îi mulțumesc pentru descrețirea de frunte, oarecum meritată...

Doamnelor și domnilor, Adi Despot!

Își are rost încă un embed cu clipulețul deja celebru? Mă gândeam că nu...
Domnule Despot, felicitări! Deși puteai să o expediezi pe tuta aia folosind limbaj...ahem... articulat, cumva îți înțeleg ieșirea!
Ceea ce nu înțeleg este: cine mama dracului a angajat-o p-aia?!?

marți, decembrie 02, 2008

A fost pentru Erika. Și a fost bine!

Lumeee... multă lume! Neașteptat de multă lume, așa cum și Cabral nota în deschiderea ”ostilităților”! Însă mai presus de orice, un copil merită cât mai mult ajutor. Și seara asta sper că a deschis ochii multora în privința asta: ne mor copii și celor cărora ar trebui să le pese, sunt ocupați cu împărțeala ciolhanului electoral. Așa că rămâne pe umerii pulimii (mă scuzați) să aibă grijă și de cei ce nu pot să se îngirjească singuri.

Revin la cele lumești: concertele au fost foarte bune! Băieții de la Habar mi-au zmuls un zâmbet spunând că melodiile ce le vom asculta fac parte din primul lor album, asta în măsura în care au făcut 6 cover-uri după formații celebre. Măcar au binevoit să ne încânte cu o piesă de-a lor, ceea promovată de City FM, Tic-Tac, parcă...
Paraziții... despre băieții ăștia numai de bine. I-am văzut ceva mai energici, mai motivați și mai pasionați de cântarea lor decât în alte dăți. Asta pentru că, probabil, realizau că ajută. Și ăsta-i mare lucru!
Vița de Vie a început bine, cu 2 piese de pe albumele noi. Din păcate n-am rezistat până la final, pe la 10:30 mi-am luat zborul spre casă. Deh, chermeză în mijlocul săptămânii :)

Cabral a fost emoționat. Nu s-a sfiit să arate și am apreciat asta. A făcut ceva valuri și legat de bloggeri ce au susținut campania. Mai mult de-atât, a convins cum că toate eforturile sale sunt spre bine! Și asta contează enorm. Bravo, măi văru” lu” Obama din România!

Când am ieșit am dat nas-în-nas cu numitul pe holul crâșmei. Am ținut să-l felicit cu un cuvânt. Simplu, ca de la D-zeu: ”Grozav!” Atât.

Una peste alta, sper ca donațiile să ajungă cât mai repede și în număr cât mai mare către Erika. Și îmi doresc să facem un obicei din adunările astea. De fiecare dată pentru altcineva.

...oamenii merită!

Reminder, dragii mei!

Se face pentru Erika în seara asta, în Fabrica, la 19:30
Cu ansamblul vocal-instrumental Vița de Vie și liricii Paraziții!

Intrarea este 25 de lei, bani ce vor fi donați în totalitate pentru tratamentul Erikăi.
Dacă veniți, comentați p-aici... Poate ajunge să ne și matolim în scopuri caritabile!

Tudorică Logan

Tudorică a muncit toată viața la Frigocom, pe Timișoara. Ajuns om la 55 de ani s-a mai potolit, trăgea mai mult la casă decât la muncă. Avea apartament cu 3 camere în Drumul Taberei, cartier potolit și cu verdeață. Nu trăia doar pe salar, mai băga în traistă câte 2-3 metri de țeavă de cupru, când pleca de la muncă, țeavă pe care o băga pe inventarul asociației de proprietari de la A44, al cărei președinte era. Făcuse și o combinație câștigătoare cu un cumnat: îi aducea butelii cu freon pentru că ăsta, cumnată-su, avea firmă de reparat frigidere și aere condiționate. Una peste alta, Tudorică strânsese bani frumoși, alături de nevastă-sa, Ionela, și-i cumpărase lui fii-su garsonieră în Dristor. Tare mândru era de garsoniera asta, poate la fel de mândru ca de fii-su: e la 10 pași de Unirea, ce mai, în centru!
Acum vreo 4 ani Tudorică și-a pus banii în borsetă și a plecat la Dacia, peste drum de Valea Ialomiței, să-și cumpere Logan. Abia apăruseră și Tudorică vroia musai Logan. Mașină franțuzească, făcută calumea, își spunea. Strânsese bani aproape 5 ani pentru a-și schimba Lada primită moștenire de la tac-su și când a luat Loganul, în familie a fost mare sărbătoare! Aer condiționat, CD-Player, geamuri electrice, ce mai, mașină de lux pe bani puțini, cum se lăuda el la muncă, la Frigocom!
Timpul a trecut și, deși în primul an a fost mulțumit de Logănel, de prin luna a paișpea, au început pe rând să pice: garnitura de chiulasă, baia de ulei, a avut necaz și la frâne (că avea model cu ABS). A mai băgat Tudorică al nostru vreo 2 mii de euro în Logănel, deși a cam scârțâit din dinți...
După patru ani, pe la sfârșitul lui noiembrie, Tudorică s-a decis să schimbe Loganul. Pe de-o parte vroia să-i dea mașina lui fii-su pe de altă parte vroia și el una mai bună, că nu degeaba a muncit toată viața alături de Ionela, cu care făcuse două case și un băiat Politehnist, inginer energetician!
Așa că Tudorică își pune iarăși banii la borsetă, vreo 9 mii de euro, și pleacă în căutare de mașini. Ajuns în parcul auto de la dealer se uită în jur, se urcă la volan prin vreo 2-3 modele și pleacă hotărât spre fandositul ăla de la vânzări: Sandero să fie, băi băiatule... că am avut Logan și treaba românească-i treabă făcută cu cap!

*Nu am votat duminică. Asta pentru că, candidații erau aceeiași.

luni, decembrie 01, 2008

Românie, ce pizda mă-tii făcuși cu copchii?

Aseară, pe la 1 și jumătăți aem, stabileam cu un prieten următoarele:
1. Întâi Decembrie este, a fost și va fi ziua Pro-TV-ului.
2. Ziua Rromilor de pretutindeni nu-și are rostul pentru că țiganii sunt, la propriu, pretutindeni.
3. Snow Patrol ”sună a” Bush. Clar. Fără dubii!
4. Serios, doctore, uite, Hands Open e Bușșșșș!!! Uattafuck?!?
5. Evenimentul de marți, cel pentru Erika (vezi mai jos) ar trebui repetat, la nesfârșit. Pentru fiecare dintre copii ce suferă. Pentru că ne mor copiii, în junghiul ăsta de țară.
6. Votul colegial este o ”manevră a omului alb” (aici sufeream puțin, de la trabuc și Bob Marley)
7. Volvo face mașini buneee.
8. Din Ianucului până-n Pipera faci și 25 de minute dacă prinzi momentul oportun.
9. Avem o zi liberă. Ce dracului facem cu ea?!?

La mulți ani, Protv.

The Killers - Spaceman

marți, noiembrie 18, 2008

Erika

Pentru că problemele mele sunt infinit neînsemnate față de situația copilei ăsteia.
Ea este Erika și are nevoie de ajutor. Știu, sunt prea mulți copii în aceeași situație, poate unii suferă mai mult, poate unii sunt recunoscuți doar de cei alături de care suferă.
Cabral face o trimitere către toți blogerii și asemenea, chemare căreia îi răspund. Și o să fiu în Fabrica, pe 2 decembrie, o să plătesc 25 lei și voi spera la mai bine.





L.E. - Pentru că lumea întreabă: Club Fabrica se află pe Strada 11 Iunie, la numărul 50. La aproximativ 200m de Piața Libertății. Mai jos, o hartă (click pentru mărire)


luni, noiembrie 17, 2008

angajam suplinitor

...deeeeeci.... hubba a zis ca nu o sa mai scrie 40 de zile pe blogul lui asa caaaaaa: you're gonna stay with daddy from now on!!!!

joi, noiembrie 06, 2008

Stop,



With your feet in the air and your head on the ground
Try this trick and spin it, yeah
Your head will collapse
But there's nothing in it
And you'll ask yourself
Where is my mind?

Astăzi, autorul a murit. Cel care îmi împletea zilele, cel care îmi ucidea din fașă orice gând ce nu trebuia să fie acolo, cel care mă împingea să cred și în basme dar mai degrabă în monștri acelor povești. Cel care a înșirat pe hârtie cel mai simplu plan posibil pentru o viață. Acela care a cuprins în litere puține desuetul faptului de a crede în cineva. Cel care m-a educat în a-mi stăvili pornirile împotriva propriei persoane și, în urmă, m-a mințit spunându-mi că a trăi înseamnă a-ți colora visele în patul celei pe care ajungi să o uiți.
Autorul sunt chiar eu.

*Nu voi mai scrie aici pentru o perioadă. Nu am 9 vieți. Din păcate nu am avut decât una, pierdută pe un drum prea cunoscut, chiar în seara asta. Celor care le-am stârnit ceva, cândva, fie și un zâmbet, vă mulțumesc. Pentru mine urmează 40 de zile, poate biblice, după care mă voi ridica din propriul coșmar. Vă mulțumesc.

miercuri, noiembrie 05, 2008

Despărțire dureroasă

> Dacă voi ajunge să am mult-mult-mult trafic pe blogul ăsta PROMIT să nu pun, vreodată, banner cu Vodafone! Serviciile sunt ok, le sunt fidel de aproape 11 ani. Însă operatorii de la steluță doi-doi-doi NU AU PIC DE SIMȚ AL UMORULUI! :)

Discuție cu o domnișoară din Ploiești, de la Call Center-ul roșiilor:

Ea: Bună seara, vă sun în legătură cu factura dumneavoastră, cea pe luna octombrie...
Eu: ...așa, spuneți!
Ea: Domnu' Constantin, plătim și noi factura?
Eu: Păi... domișoară... din partea mea puteți să o plătiți, nu mă supăr :)
Ea: Ah, nu, adică dumneavoastră, dumneavoastră să plătiți factura!
Eu: Eh... păi aici se schimbă problema! Eu nu o plătesc! Nu prea curând, oricum...
Ea: Păi de ce?
Eu: Păi n-am bani. Sunt sărac! Tu ai idee cât câștigă un IT-ist, la o firmă de nișă, supracalificat, ce lucrează într-un domeniu unde specialiștii îi numeri pe degetele de la o mână?!?
Ea: ...păi nu știu... dar aveți de plată...
Eu: Păi îți zic eu: câștigă foarte bine, da cheltuie banii pe prostii :)
Ea: Păi cum facem cu factura, până la urmă?
Eu: Cum știți voi mai bine, dragă... Eu o să o țin în plic până la salariu!
Ea: Și când luați salariul?
Eu: Eh, draci... nici n-am ieșit la o cafea, ceva, împreună și deja mă întrebi d-astea :)
Ea: Domnule, mie nu-mi arde de glume... Plătiți factura aia?
Eu: Uff.. dar nu ai pic de simț al umorului, dragă... E deja plătită, prin internet banking... o să vină confirmarea de la ING mai târziu în cursul zilei de mâine! Te las... m-ai dezamăgit! Să nu mă mai suni niciodată!
Ea: Îmi pare rău, doar că dacă nu plătiți...
Eu: Păi uite ce e... lucrurile între noi nu o să meargă... Nu ai observat că lună de lună purtăm aceeași discuție idioată? Nu ai văzut că argumentele tale pălesc în fața încăpățânării mele? Cred că e mai bine să meargă fiecare pe drumul său... E greu, știu, dar cineva trebuia să facă pasul ăsta! E spre binele nostru, dar separat! Hai, te pup... devine prea greu să te mai ascult...

Băselu' și Tăricelu' pupă-n cur Obamelu'

Hotnews: Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu îl felicită pe Barack Obama și îi urează succes, aici.
Pare-mi-se că primii moșieri ai statului de drept vor să pupe ceva cur de afro-american, ai?
>Păi băi nea Traiene, nu ziceai matale acum ceva timp că americanii sunt conduși de un trend conservatorist, că nu vezi cum un candidat de culoare ar avea șanse reale la Casa Albă?
>Căline, mama ta de motociclist mic și pervers care ești, n-ai auzit că ăsta negru vrea să retragă trupe, să rupă alianțe militare altele decât cele de menținere a păcii? Păi dacă se ține de cuvânt, țara asta pe care tot o futeți de 20 de ani, cu ce mai vine la masa plină de bucate americănești? Nu-ți amintești că ne-au băgat în seamă doar pentru că suntem poziționați strategic pe hartă? Nici prea aproape nici prea departe de target-ul lui Bush?
Ăsta vine cu gânduri de pace, vrea să se ocupe de țara sa și a ei economie. Vrea să repare pe cât posibil greșelile lui Bush. Nu pare interesat de alianțe pro-petrol, nici de lingăi muritori de foame, așa cum voi ne-ați transformat.
>Cred că ați ales o exprimare vădit greșită: defapt, îi doriți mult succes lui Obama și promiteți niște pupături în cur ca la carte, doar-doar om rămâne și noi în planurile lor.

Dacă nu mi-am exprimat pe deplin dezgustul pentru ”politica” celor doi, promit să o fac pe viitor, la fiecare declarație, fiecare idee născocită de mințile bolnave, responsabile pentru molima pe care, cu optimism, unii o numesc ”viață în România”

Este America pregătită pentru un președinte de culoare?

...întreba retoric Chris Rock într-un standup recent.
Ar trebui să fie, au avut până acum un președinte retardat.

Una peste alta, Obama este noul perședinte al SUA și, pentru prima oară în ultimii 10 ani, este un președinte cu un plan! Un plan de reabilitare economică, unul pentru retragerea trupelor din Irak și o aprigă dorință de a face, de a spune, de a dispune.

În altă ordine de ideei, doresc să urez un ”mori dă-te dracu!” Primului Marinar al Neamului ce a împlinit ieri o vârstă. Îi doresc să rămână închis într-o cameră întunecată cu Tăriceanu, un leu flămând și 2 sindicaliști - unul din Cartel Alfa și celălalt din Spiru Haret.

Supervarby și mă-sa...

Am trăit s-o vâz și p-asta:
Un dobitoc își trage blog. Cu domeniu punct ro, tot tacâmul. Tema Wordpress calumea, ”copyright Varby”, tag cloud, blog roll... tot ce face un mucos nefutut blogger de mare succes, ce mai...
Recunoaște cum că scopul blogului este acela de a caștiga bani din reclame, spune că a analizat atent blogosfera, a citit tutoriale pe la bloggeri mai mari :), a pus în practică ce a citit p-acolo și a trecut la adunat trafic. Cum face asta? Indexează țigănia prin orice motor de căutare și spamează la greu. Pe toată lumea. Fără discriminări. Postează comentarii prin care se milogește de un link exchange pe la DeMaio, pe la Bloodie, arhi...și așa mai departe. Trimite mail-uri în care cerșește același lucru, acolo unde nu ajunge să comenteze. Așadar, omul e pus pe treabă.
Pentru că unul dintre e-mail-urile prin care propune link exchange a ajuns și la mine, am zis să vază și ochiul meu neavizat care-i treaba cu blogul omului. Așa că dădui click pi link, ajunsăi la om pi blog, citii ce citii p-acolo, articole foarte amuzante și intresante! Recomand în mod deosebit articolul ”Iarta-ma garofița mea!” - răvaș de amor și iertăciune către prietena lui (imaginară) Mădălina, căreia i-a înșelat încrederea spamând de pe adresa ei de e-mail. Am mai navigat eu ce-am mai navigat, p-acolo, motivat fiind și de faptul că ieri a fost ziua de naștere a primului marinar al statului, până am clickuit pe pagina de Ăbaut/Despre Mine... Și m-a cuprins, așa, o durere de stomac provocată de rîsul în hohote :)
Să vă zic, așadar, cu copy și paste, cum zice tânărul faggot pe pagina lui de about:

Supervarby revine! Blogul care te face sa razi pana te doare burta. Intamplari amuzante din copilarie povesti de dragoste si multa distractie. Acesta este jurnalul unui licean creativ si pus pe glume.Varby is 4ever!
Urmează și primul comentariu, băi, pe bune, de la mă-sa!!!

draga Andrei, am vazut blogul tau de la mine de la serviciu. consider ca ai un talent remarcabil la scris si ca meriti 10 la romana la bacalaureat. pe aceasta cale iti propun un targ. in zilele in care te culci la ora 10 seara , iti dau 50 .000 lei vechi. daca reusesti acesta performanta in fiecare seara, timp de o luna de zile ai 100.000 lei vechi pe seara adica 3 miliaone pe luna.
ce zici de oferta mea pentru ati creste suma dedicata cheltuielilor personale ?

Nu mai pot spune decât: aoleu!

luni, noiembrie 03, 2008

Day & Age

Este al treilea album de studio The Killers, ce va fi lansat pe 24 noiembrie în UK. Probabil ați ascultat Human pe la radio sau TV, primul single extras de pe viitorul album. Eu am avut ocazia de a asculta întreg albumul, mulțumirile se duc către un domn :), se știe dumnealui!

Track Listingul:

1. Losing Touch
2. Human
3. Spaceman
4. Joy Ride
5. A DustLand Fairytale
6. This is your Life
7. I Can't Stay
8. Neon Tiger
9. The World we Live In
10. Goodnight, travel Well

Așa cum intuiam înainte de a asculta albumul, Human este cu siguranță cel mai prost extras. M-au dezamăgit teribil cu single-ul ăsta, ceva din post-punk revival-ul ce-i caracteriza dispăruse odată cu melodia asta cu target bine definit - MTV și domnișoare melancolice ce oricum nu vor pricepe mai nimic din, celebra deja ”Are we Human or Are We Dancer”.
Exceptând eșecul mai sus numit pot spune cu mâna pe inimă că Day and Age este cel mai reușit album de studio al Killerșilor. Am ascultat cu scepticism însă senzația a fost spulberată după nici 30 de secunde. Sunet grozav, Flowers a renunțat în majoritatea pieselor la exagerarile-i specifice cu clapele, bassistul face toți banii iar bateristul parcă a reînviat, după Hot Fuss!
The Killers se apropie de sound-ul cu care au debutat, modern-punk și o grămadă de sunet indie, brutal, în forță, deloc finisat. Sună grozav, în cuvinte sărace!
The World We Live In este preferatul meu, îmi amintește de Smile Like you Mean It.
Neon Tiger și I Can't Stay sunt piese în forță, cu accent pe instrumental. Sunt foarte reușite iar Flowers își aduce aportul considerabil cu vocea inconfundabilă.

Una peste alta, un album grozav, merită cumpărat!

duminică, noiembrie 02, 2008

Iar, bă?


Amice, sper să găsești o sugătoare dornică prin Cluj. Dacă google nu te ajută, how about this: Get a friggin life! Start dating!

Buzz, să trăiți!

Zice DeMaio că milițienii o pun de-o secție virtuală ce va permite o mai rapidă legătură între cetățean și organ, oricât de pervers sună asta! Nu știu cum stau băieții cu pulan la capitolul logistică însă, îmi imaginez că, comunicarea dintre cetățean și organ se va realiza prin e-mail și de ce nu, prin Instant Messaging. Că tot e duminică și creierul este relaxat, vă propun o potențială discuție ”virtuală” între o cetățeancă aflată în mare necaz și un agent-operator-PC:

printz3ssa_sukar@_2008: BUZZ!
printz3ssa_sukar@_2008: :*:*:*:* :X :X :((
sectia31_online1: Sarumana domnisoara, agent Grosu aici!
sectia31_online1: cu ce va ajut, saru'mana?!
printz3ssa_sukar@_2008: :((((( am o pb maleeeee! ubi al meu :X:X p kre il ubesc mult shi pooop dulke la el nu a mai vnt aksa de 2 nopti! :((((
sectia31_online1: va rog, daca puteti, sa repetati ce ati transmis, nu pricep. cred ca e stricat mesenjerul la dumneavoastra ca apar, asa, niste litere fara noima!
printz3ssa_sukar@_2008: :((((((((((((((((((((((((((((
printz3ssa_sukar@_2008: la mn apar bn... kre k tu nu vezi bn... Ube al meu nu stiu unde e nu rasp la tel nu rasp buzz pe mess e invisible shi nush unde e!
sectia31_online1: domnisoara, eu am inteles ca nu reusiti sa dati de cineva, e bine? un domn Ube?
printz3ssa_sukar@_2008: t esti km prost asha, nu crezi? :))))) :*:*:*
sectia31_online1: ce kilometri, sa traiti! nu am priceput. Daca doriti dumneavoastra sa repetati, acolo, cum ati scris mai sus?
printz3ssa_sukar@_2008: fa tu bn si cautal pe ube al meu itzi dau hi5 lui sa vezi poze cu el k e un skump si eu nul gasesc :(((((((((9 uaaaaaaaaa!!!! :(((((
sectia31_online1: domnisoara printesa, va rog eu, daca aveti amabilitatea sa sunati la un numar de telefon de la noi, de-aci, ca noi suntem la inceput cu calculatoarele astea si eu cred ca al meu e stricat ca nu inteleg nimic din ce scrieti acolo... Poate traduce in alta limba mesenjeru asta, nu stiu prea bine.
sectia31_online1: ce ziceti,sunati la un numar de telefon sa vorbim, sa vedem cum pot sa va ajut?
printz3ssa_sukar@_2008: e cosmote? ca am minute doar in cosmote :D:D:D
sectia31_online1: nu domnisoara, e numar de fix, de romtelecom
printz3ssa_sukar@_2008: :(((((((((((((((((((( nam mnte ku fixu' :(((((((((( ube al meu! ce fk eu fara el?!?!?!?!? :X:X:X:X
sectia31_online1: domnisoara printesa, eu va rog insistent sa sunati la numarul asta: xxx-xxx.xxxx si sa ne spuneti mai pe larg care-i problema ca deja ma apucara dracii pe calculatoru asta si cred ca dau cu el de toti peretii! ca nu inteleg nimic!!!!
printz3ssa_sukar@_2008: dobitocule prost ce esti :((((( nu intelegi k ube al meu nu rasp la tel si nici la buzz p mess de 3 zile sh e invisible sh kre k a patit cva!?!
User sectia31_online1 went offline


Id-urile din postul ăsta sunt născocite de a mea imaginație. Se prea poate ca printz3ssa_sukar@_2008 să fie atribuit cuiva, nu m-ar mira faptul ăsta. Până la proba contrarie aparține neantului :)

Dinozahuru, făăă!

În seara asta am ajuns în The Light, primul și singurul cinematograf cu proiecție digitală / 3D din România. Amplasat strategic în Rahova, în proaspăt deschisul Liberty Center (Rromanes Sentăr), la etajul 2, singurul din cele 3 nivele oarecum finisat. (a se citi fără cabluri de medie tensiune ce se scurg grațios din pereți)
Am mers mânat de curiozitate. Acum aproape 2 ani am asistat la o proiecție Full-HD 3D la un târg-expo de profil, unde experiența a fost impresionantă! Asta pentru că echipamentele și tehnicienii erau de proveniență Britanică, oameni cu aproape 50 de ani experiență în proiecții anaglifice.
The Light este un pic mai neaoș, gospodăresc, de colț de bloc, așa... În primul rând, suferă teribil la capitolul proiecție 3D - au un singur film pregătit, și anume ”Journey to the Center of the Earth”, reeditarea din 2008. Celelalte filme din program sunt proiectate ”clasic”, fără imagine stereoscopică. Explicația managerului de sală - Ăștia de la holiud, domnule... Nu trimit ăștia, ai dracu...
Am plătit 30 lei pentru 3D-HD, am intrat în sală, am primit perechea de ochelari stereo, m-am așezat cuminte pe scaunul tipărit pe bilet și de aici începe nebunia!
Sala plină-ochi de cocliți de Rahova, la pachet cu ale lor tovarășe... Popcorn la greu, sămânță de floare și dovleac la poșeta zdrenței, o sticla de cola la 3 tovarăși, ce mai, ca la Mall...
Am incercat să ignor, căutând să descopăr ce echipamente folosesc băieții de la The Light și cât de profi sunt ele: Proiectoare Digigraph, două la număr însă doar 720i, Half-HD. Probabil că suratele mai scumpe, Full-HD sau chiar 4k x 2k ar fi depășit cu mult bugetul de 1 milion euro pentru echipamente. Oricum, un foarte mare pas înainte față de proiectoarele clasice, din restul cinematografelor din țară, cu a lor rezoluție PAL.
Sunetul mai mult decât ok, speakere OSQ - Berhinger și cel puțin 2 rânduri de subwoofere sub scaune, totul la cel puțin 1000 Watt (apreciere după ureche).
Proiecția a început în forță cu o reclamă a producătorilor de echipamente, precum și un scurt intro în 3D-HD cu secvențe dintr-un concert U2 procesat 3-D.
Concluzionez în ceea ce privește dotarea tehnică cu o notă 8 bine meritată :)

Odată cu experiența 3-D vine și spaima teribilă de dinozauri, din câte am observat. Doamne, pipițele din sală mai aveau un pic și urinau pe scaune! Tresăreau, sărmanele, și zbierau ca din gură de șarpe la fiecare scena cu adâncime ceva mai pronunțată! Lucrurile au fost bune în prima parte a filmului (slab, de altfel), unde acțiunea este destul de liniară și previzibilă. S-au mai speriat fufele de câteva picături de apă ce ”curgeau” dinspre ecran înspre audiență, unele dintre distinse au încercat să și prindă în palme câteva dintre picăturile astea (amuzant, de altfel).
Spre sfârșitul fimului am auzit una pe care o să o țin minte toată viața: Scenă în care un dinozaur fugărește unul dintre personaje, țipete, urlete din partea publicului. Prim-planul este mutat de la dinozaur către personaj, moment de respiro pentru sală! După câteva secunde planul revine asupra dinozaurului (ce ne încântase cu prezența în ultimele 5 minute) moment în care o dobitoacă din rândul din fața mea zbiară cât o țin plămânii, către o altă valoroasă: Dinozauru, făăăă!!!
Am vrut să ies din sală. Atunci. Însă prietenii ce mă însoțeau au insistat să rămân până la final.
Vă împărtășesc încă un lucru: înainte de începerea filmului, câteva cupluri se fotografiau de zor, cu bliț cu tot, pe ultimul rând al sălii. Stăteau la poză ca la albumul de nuntă, cu ochelarii 3D peste retine... Lucru ce mă face să întreb în neant: Pozele alea vor ajunge în albumul de familie, alături de alte evenimente importante: Uite, dragă, pozele de la nuntă... Cele de la botezu' lu' ăsta micu'... aha! p-astea le căutam... uite, poazele de la primul nostru film 3D, dă-mă dracu' de pater-familias care sunt!

*Mamă, de ce m-ai născut în România? Avortul era perfect legal în 1983...

vineri, octombrie 31, 2008

Leapșa cu 10 melodii.

Se duce către gea și dru!
Pornește Winamp-ul. Încarcă toată muzica în playlistul curent, activează Shuffle, postează primele 10 melodii alese de lăutar-player. Repet: încarcă TOATĂ muzica în playlist! :D

1. Serj Tankian - Baby
2. Arctic Monkeys - Only One Who Knows
3. Nickelback - Saturday Nigh is allright(for fighting)
4. Nirvana - Serve The Servants
5. Brassy - Play Some D
6. Pearl Jam - Even Flow
7. The Cure - A forest
8. Greenday - Chump (live)
9. The Kooks - Gap
10. System of a Down - Inner Vision.

Înainte să pleci...

”Am stat cu bagajele făcute aproape 2 zile, știi? Mă gândeam că o să observi, că o să ai o reacție...umană. Și îmi spuneai că ești prea atent la ceea ce fac, ceea ce spun. Cred că erai beat. Acum e prea târziu să pari preocupat, mă idiotule!
Oricum, sunt prea puține lucruri de spus! Ai reușit să-ți -dozezi- sentimentele, ăă? Ai impresia că sunt o coală de hârtie, crezi că sunt prea maleabilă pentru a rezista presiunilor tale, sau ce? Dacă ești rănit, dacă tot zbieri cât poți de tare că ai nevoie de timp, uite aici! Eoni!
Nuuuuu, nu ai creeat o scenă... Ai coborât din mașină după ce te-ai chinuit 10 minute să parchezi. Ha-ha... Te uitai pe banchetă după rucsacul cu laptop-ul, ți-ai luat și telefonul din torpedou. Mă mir că nu m-ai uitat pe scaunul din dreapta! Mă rog, ești băiat deștept, te duce capul... Înțelegi tu ce vreau, defapt, să spun!
Îți dau un sfat, însă: orientează-te către sud-vest, pornește și rămâi dracului acolo!
Îți repet: am stat cu bagajele făcute aproape 2 zile...”

marți, octombrie 28, 2008

In plain English

Stupid, stupid - stupid little song! Annoying gay-ish song! Queezy lyrics and Queery vocals! Annoying the living crap out of me! Predictable message, predictable rhymes. But she loves it and i must confess: it leaves me starring into wide-open space when i listen to the stupid chorus:

As long as I'm living
I'll be Waiting
Whenever you need me
I'll be Here

Sleep well Edi :)

Caută, mă, caută...

De 8 zile un dobitoc caută o dobitoacă ce, probabil, ”suge pula în Grigorescu, Cluj” și dă peste blogul meu. Cu scuzele către DeMaio (colegii cablului sunt doar ai tăi :) ), vă rog să luați la cunoștință despre încercările disperate ale individului de a găsi o fecioară dornică prin Cluj.


Ah, tipul cu ”infect area calculatorului” este genial! Îi ofer răspunsul dorit: Calculatorul este infectat de useri ca tine, bă!

Prietenului din Cluj, asta dacă mai ajunge aici cu căutarea lui tâmpită:
NU ȘTIU CINE SUGE PULA ÎN GRIGORESCU CLUJ!!!
NU ȘTIU NICI CINE SAU CE DRACULUI ESTE GRIGORESCU ÎN/DIN CLUJ!

luni, octombrie 27, 2008

Microsoft și progresul Web 2.0

Web 2.0 este asociat, de cele mai multe ori din necunoștință de cauză, cu fenomenul blogging, hi5 și alte asemenea ”user-created content”. Este adevărat că aceste platforme și servicii au apărut odată cu potențialul dezvoltat de noile tehnologii web și infrastructura IT modernă, însă Web 2.0 presupune mult mai mult de atât, fie și ca metaforă.
Cloud Computing reprezintă un nou concept în industrie, și anume portarea experienței de zi-cu-zi a user-ului în internet, portarea aplicațiilor uzuale într-un mediu web-based, administrarea facilă a acestora și inter-operabilitatea cu aplicațiile vechi, desktop-based. Google Documents este un exemplu bun al puterii Cloud Computing și Web 2.0. Wordpress și Blogger vin alături pentru a întregi cercul user-created / user-uploaded / user edited.
Odată cu Web 2.0, marii jucători pe piața IT și-au spus cuvântul, aruncând către user servicii, soluții și platforme ce ușurează până spre banal orice activitate comună, ce își are finalitatea pe web: de ce să redactezi un document in editorul de text de pe desktop dacă tot îl trimiți prin e-mail? Mai degrabă îl scrii in Google Docs și îl share-uiești cu orice utilizator de google, prin Gears. Cam așa se prezintă metafora Cloud Computing, cel puțin în viziunea Google. Asta pe segmentul consumer, end-user.
Pentru ”băieții mari”, s-au găsit jucători la fel de mari ce au trecut information creation and exchange direct în Web. IBM cu al lor Tivoli și Sphere, spre exemplu. Oracle cu bazele de date publicate prin Web, ca și continuare.
Singurul mare producător de software, tehnologie și soluții ce nu a forțat prea mult portița numită W2.0 a fost... Microsoft. Au avut o tentativa eșuată cu Windows Live, un serviciu spre care prea puțini au migrat, l-au redesenat cu Silverlight, au integrat e-mail, IM, documente, conferințe, audio, video într-o singură platformă însă au fost mușcați de cur de vechia lor problemă: securitatea. Live! a fost și încă este atât de ”găunos” încât până și Bahoi este capabil să-mi citeasca mail-ul de-acolo...
Acum, că tot a început PDC-ul 2008, au anunțat ceea ce comunitatea aștepta de mult: primul Sistem de Operare Cloud Computing, mai degraba un concept, numit Azure.
Azure dorește a fi o platformă cross-browser ce unifică un sistem de operare ”în nor”, prin care utilizatorul va accesa din browserul local, micul lui ”calculator” din internet: documente, filme, muzică, jocuri flash și SilverLight, e-mail, IM, you name it... Totul transparent pentru sistemul de operare de pe calculator însă inter-operabil cu acesta: dacă redactezi un document în Azure, cu un simplu click pe un buton de sincronizare, documentul acela ajunge și pe desktop-ul tău Vista. Proiectul este la început, urmează a fi deslușit în totalitate în cursul următoarelor săptămâni.
M-au făcut curios, recunosc. Pentru că Microsoft se învârte în jurul cozii de mai bine de 7 ani când vine vorba Web 2.0. Și Azure pare a fi un serios pas înainte!

duminică, octombrie 26, 2008

Steaua egal Steluța

Steaua a remizat, 1-1 cu Gloria Buzău. Pe teren propriu, în ”Templu”, așa cum arena Ghencea este alintată de susținători. Am crezut, până astăzi, cum că meciul de marți cu Lyon a fost o veritabilă umilință pentru suporterii steliști și iubitori de fotbal, în general. Însă m-am înșelat.
Am fost egalii unei echipe despre care dobitocul Becali spune: ”nu ne-ar fi făcut probleme dacă vorbeam eu cu jucătorii mei, de-acolo!” Era o idee bună, ciobanule. Poate că ar fi trebuit să vorbești cu jucătorii tăi de la Gloria. Cine știe? Poate reușeam să învingem, la limită, un 1-0 chinuit, scos dintr-un penalty executat de Zapata...
Aștept inspirația lui Dorinel, poate va reuși să creeze un joc tactic, logic și cu rezultate. Dacă, însă, Jiji va insista să-și etaleze talentul de antrenor și acum, sub comanda lui Munti, sunt convins că trecerea lui Munteanu pe la Steaua va fi doar o altă piesă in 14-15 acte, cu final prea cunoscut.

Luptă Steaua! Serios, luptă...

Playlist of the Week

Se întoarce în forță cu următoarele:

1. AC/DC - Stiff Upper Lip
2. The Streets - Everything is Borrowed
3. Serj Tankian - Praise the Lord and Pass the...
4. Rage Against the Machine - Freedom
5. Radiohead - Nude
6. The Prodigy - Narayan
7. Pendulum - Showdown
8. Queens of the Stone Age - The Sky is Falling
9. Muse - City of Delusion
10. S.O.A.D - Psycho

Mișule, după cum bine observi am pus și linkuri către clipuri :)

joi, octombrie 23, 2008

Iubește-ți aproapele, ucide vecinul!

Rapid, din burtă, Ghid Practic:
”Comunicare” eficientă cu vecinul de palier ce ascultă manele, la supărare, pe noul lui sistem audio tot.1, cu sabafăr de 5000 W PMPO.

Începem:

Necesar materiale:

Amplificator NAD C-372XBE 2 x 150 W@ 8 ohm, continuu.
Difuzoare JBL Master Reference PRO 409A, 3 cai, 3 X 8” Integrated SuperWoofers, 200W RMS maximum Rating
CD-Player: NAD Master M5
Muzică: The Offspring - Rise and Fall, Rage and Grace (2008) cumpărat de la Diverta că nu piratăm!

Metodă:
Reglezi controlul marcat ”Volum” la al treilea sfert din cursă, aproximativ în poziția -6db
Reglezi controlul marcat ”Bass” la aproximativ 90 la sută din cursă
Controlul ”Treble” rămâne la maximul cursei
Switch-ul ”Loudness” dezactivat
Introduci CD-ul in player, selectezi piesa numărul 3, aștepți 1-2 secunde până când LCD-ul fine matrix al player-ului afișează tag-ul piesei, și anume ”You're gonna Go Far, Kid (explicit Lyrics)
Se deschide o doză bere, preferabil Becks, să fim niște domni!

Efect:
Bătăi în țeava caloriferului ce scad în intensitate până spre... nimic, în aproximativ 15 secunde.
Reducerea semnificativa a poluției sonore ce emană din grota animalului de vis-a-vis.
O seară reușită, în care poți să adormi liniștit, fără să iei cunoștință de problemele amoroase ale unui domn pe nume Salam.

Well isn't it ironic?

Nu cred în Zei, chipuri cioplite sau Karma. Tremur, un pic, când aud numele Chuck Norris :) însă credința mea în lucruri mai mari ca mine se oprește cam p-acolo...
Însă există 2-3 zile, în fiecare an, când mă opresc și mă întreb: Dacă exista cineva, ceva, acolo, sus, și veghează... cum dracului se face că și-a îndreptat privirea asupra mea chiar atunci când era pus pe șotii? (ah, n-am mai folosit expresia ”pus pe șotii” de două decenii!)

Lucrurile stau cam așa, în ograda personală, în una din zilele astea:
-pantalonii deschiși la culoare pe care vroiam să-i îmbrac sunt pătați cu Vanish roz, produs de îndepărtat petele.
-dimineața, în duș, observ că șamponul-balsam împotriva căderii părului provoacă, well, you guessed, căderea părului (bine dracului că am de unde)
-moare bateria la mp3 player FIX în dimineața în care decid să iau metroul până la muncă pentru că, evident, nu l-am încărcat de câteva zile, și în loc să-mi încânte auzul Brandon Flowers cu Killerși lui cu tot, mă pune la grea încercare un cocalar pe nume Brandon, ce zace împrăștiat pe scaunul de lângă mine
-stau ca bivolul față cu reacțiunea :) în fața sediului, preț de 45 de minute, așteptându-l pe Șefu, pentru că mi-am uitat cheile de la birou acasă.

Dar e și mâine una din zilele astea, probabil!

marți, octombrie 21, 2008

Praise the Lord / Pass the ammunition

Pentru cei dintre voi care nu recunosc numele Serj Tankian, vă lămuresc - ex lead-vocals / piano al System of a Down, domnul Serj ne încântă cu un album solo care, deși lansat la sfârșitul anului trecut, abia acum începe să se facă simțit printre ascultătorii genului. Albumul numit sugestiv ”Elect the Dead” debutează cu o piesă grozavă, cu un clip explicit din punctul de vedere al mesajului: Praise the Lord and Pass the Ammunition.
Vă rog să aveți răbdare pentru câteva minute și să îl urmăriți!

luni, octombrie 20, 2008

Titlu sugestiv

Se trezește la 7:30 a.m., bea o cafea făcută cu o seară în urmă, pentru că nu are timp să o prepare dimineața. Citește 3-4 articole din 2-3 ziare, online, în fugă, fără să rețină nici măcar o idee, măcar noutatea. Dar caută altceva, defapt, în cele 10 minute petrecute în fața calculatorului. Se îmbracă în grabă, își caută cheile înjurând printre dinți, le găsește acolo unde stau dintotdeauna. Dar căuta cu totul altceva, prin coșul ăla de paie ce tronează în bucătărie. Iese din casă cu o țigară aprinsă, inspiră adânc, suficient de adânc cât să-și simtă propriul sânge gonind către mâinile ce-i sunt amortițe. Grăbește pasul către metrou, deși nu se grăbește nicăieri. Știe prea bine că nu-l așteaptă nimeni cu brațele deschise acolo unde vrea să ajungă, știe la fel de bine că lumea nu va ”sta în loc” dacă el întârzie, poate că nici nu vor observa absența lui. Realizează că ascultă o melodie ce-l deprimă pentru că îi amintește de o vară când brațele lui aveau un alt motiv pentru a amorți, ele țineau strâns pe cineva. Schimbă melodia. Alege ceva zgomotos, ceva ce-l va trezi din reverie pentru că a visat prea mult cu ochii deschiși. Nu realizează pe deplin unde este, cât timp merge cu metroul ăla infect, pe care îl urăște, la care chiar renunțase cu ceva vreme în urmă. Dar știe când este momentul să coboare. Rareori își ridică privirea din pământ și atunci o face pentru că trenul trece prin câte o stație luminată. Coboară din metrou, nu știe cât este ceasul, cât timp a trecut de când s-a trezit sau dacă s-a trezit, defapt. Visurile sunt amețitor de puternice și par prea reale, în ultimul timp. Dar nici asta nu-l afectează prea tare. Se împiedică de doua ori, urcând pe scările stației de metrou, trece pe roșu pentru că vede semaforul prea târziu - nici gândul că ar putea fi spulberat de vreo mașină nu-l mișcă... Continuă sperând că, defapt, visează de mai bine de doi ani. Ajunge în birou, își aranjeză câteva hârtii pe masă, citește numărul de e-mail-uri noi însă nu și e-mail-urile, renunță la muzică. Își petrece restul zilei așa cum a făcut și cu celelalte câteva sute, din urmă, deși și-a propus să schimbe ceva. Dar schimbarea, deși simplu de realizat, presupune renunțarea la partea ce-l face să viseze. Pentru o secundă, doar, își imaginează că are vreo 60 de ani și totul are să se termine mai devreme decât mai târziu. Îl consolează gândul ăsta însă îl sperie reflexia ce străbate din monitor. Știe că are douăzeci-și-ceva-peste-cinci. Doar uitându-se la ceas realizează că a străbătut aproape 8 ore, ca prin vis. Pleacă din locul ăla pe care, deși l-ar schimba oricând pentru vara aia, nu îl poate lăsa: îi plătește facturile, îi plătește viața aleasă într-o secundă de nebunie. Drumul până acasă i se pare prea scurt. Pune asta pe seama oboselii. Dar nu e așa. Realizează prea târziu că face ce blamează la alții - comprimă secundele pentru ca acestea să treacă mai repede. Cineva îi spune că nu l-a văzut niciodată zâmbind, deși îl cunoaște de aproape 7 ani. Acceptă tăcut vorbele ce îl deranjează. Acceptă pentru că-i adevărat. Își amintește că a făcut un pariu cu el însuși, și tocmai ce l-a pierdut. Unele zâmbete pot fi și gri, nu-i așa?

vineri, octombrie 17, 2008

Să conduci Lumea!

Au trecut 5 zile de când am ales să zâmbesc mai des, pentru cei care au răbdarea să caute un zâmbet. Și n-am apucat să vă spun de unde vine motivația:
Duminica trecută stăteam pe lânga o cafea amară cu singurul om pe care-l pot numi ”constantă” în a mea, să-i spunem, viață. Alex, omul pe care-l cunosc de când stăteam împreună la coada de la dozatorul TEC :)
Printre câteva gânduri pe care i le împărtășeam, mi-am întors privirea către o promisiune pe care i-am făcut-o când am plecat in Craiova, acum 5 ani, pentru a începe ceea ce noi uram cel mai mult: viața ”aia adevărată”: I-am promis că într-o bună zi, voi conduce Lumea :)
A înțeles precis ce vroiam să afirm, a zâmbit tâmp, așa cum numai lui îi șade bine, și mi-a spus că șansele-s de partea mea.
Pentru asta și pentru multe altele, am regăsit melodia asta:

joi, octombrie 16, 2008

Bubblewrap

Când ai trimis o scrisoare ultima oară? O SCRISOARE, știi, cu hârtie, stilou, timbru și plic? Crezi că 500Kbytes de text Arial,12, sunt suficienți pentru a te face auzit?

Bubblewrap pentru că îmi amintesc, chiar acum, o scenă dintr-un film de animație în care roboțelul îndrăgostit de roboțică îi dăruiește acesteia un ambalaj cu ”bule”. Cu un gest omenesc. Iar ea, după ce privește atentă acel ambalaj, sparge cu o viteză și precizie mecanică toate bulele.

Kings of Queens

Astăzi am alergat. Nu din rațiuni ce țin de siluetă sau starea de sănătate, ci pentru a găsi o baterie pentru un telefon mobil. După 3 ore de căutări, 12 magazine de profil vizitate în 2 sectoare, 3 baterii de culoare gri - e musai să fie neagră! - am găsit, intr-un final, drăcovenia mult căutată. Am fost atât de fericit încât imi venea să-l pup pe burtosul ăla dubios de la magazinul de accesorii GSM! S-a uitat și omul puțin cruciș la moaca mea ce exprima o victorie...neașteptată! M-a și întrebat: ”Ce te bucuri așa? Oricum, telefonul ăla (cel pentru care am cumpărat bateria, evident) este vechi și destul de prost!” N-am stat să răspund. Asta pentru că mai importantă decât achiziția în sine, este destinația drăciei de 800mAH :)
Am ajuns acasă bucuros, am pus bateria într-o cutie de carton pe care tronează o etichetă ”bricolată” - ”FRAGIL”, precum și o adresă de expediție de prin sud-vestul țării.
Chiar când mă pregăteam să plec către Poștă, sperând să trimit cutia respectivă, ceva mi-a atras atenția: Kings.Of.Queens.S01.HDTV-LoL.torrent :)
Un serial amuzant, un sidcom ca la carte, 25 de minute de amuzament ”casnic”, însă ceva mai mult de-atât, cel puțin pentru mine. Așa că am fost răbdător, am descărcat cele 28 de episoade, am evitat să înjur providerul de net pentru că săptămâna asta sunt totul un zâmbet :), am scris episoadele pe un DVD-R, l-am scris și pe partea LightScribe: Ed, Kings of Queens, Ed!, l-am pus într-o carcasă de plastic și l-am adăugat în cutia de carton ce așteaptă de mai bine de o lună să fie trimisă spre a ei destinație.
Acum mă întreb: oare o să trimit vreodată cutia asta? Și dacă răspunsul este da, oare îmi trebuie un ambalaj mai încăpător? Pentru că amintiri sunt foarte multe :)

marți, octombrie 14, 2008

Cafeaua veche

Acum aproape 5 ani descopeream un mic bar, într-un subsol, prin Craiova. Îmi amintesc că a fost o veritabilă revelație! În orașul ăla plin de zgomote deloc plăcute, atmosferă de talcioc și manele până la epuizare, să descopăr Art a fost o briză foarte răcoroasă într-un anotimp groaznic de cald.
Avea ceva din chic-ul localurilor pariziene, un pic din atmosfera nou-găsitului stil urban, bucureștean și... nu în ultimul rând, cafea făcută ”ca la mă-sa acasă” - la ibric, cu eficiență, adică același zaț era fiert de câte ori necesar :)
Dar nu îmi lipsea nimic. Coboram scările în spirală, de pe strada din buricul tîrgului, plină de țigănci-ursitoare și prezicătoare, în micul meu colț de paradis. Mă întâmpinau de fiecare dată David Gray, Coldplay, U2, iar în zilele reci ale iernii, beam cafeaua și un grog din partea casei :) pe acordurile lui Baniciu și compania. Mirosea a tămâie din cauza bețișoarelor parfumate ce ardeaua la tot locul, între pereții din cărămidă roșie. Am ajuns să și ”adoptez” o parte din bețișoarele alea, la insistențele unei fete, care, la început doar îmi ținea companie în aventurile bahice prin Art, ulterior aproape-mi devenea soție :)
Timpul a trecut, bețigașele mele parfumate s-au stins de mult, însă astăzi, întorcându-mă pe jos către casă, am intrat într-un local, undeva pe o străduță perpendiculară pe Berzei, înspre Gară. Am coborât trepte în spirală, am auzit U2-With or without You, am băut și o cafea cu zaț amar - pentru că așa am comandat-o, mi-am amintit lucrurile astea și am plecat fericit, sau cel puțin zâmbind.
Pentru gea: după un an, poate doi, poate chiar cinci, nimeni nu vrea să reintre în jocul cuvintelor ce-au fost. Însă nimeni nu spune că n-ai voie să profiți, un pic, de partea ta din joc! :)